Despre pacatele sau blestemele care se transmit peste generatii

[elizabeta]

Sophia draga, sufletzel amarat ce esti tu...am citit si recitit postarile tale...
...daca nu ma insel, nelinistea ta vine din nesiguranta zilei de maine si din prea multele lipsuri prin care treceti deja de o vreme incoace...si fiindca sunteti asa de amarati si descurajati, va gasiti refugiu unul in bratele altuia, unde sunteti la adapostul inimii celuilalt, (unde altundeva?) ... o manifestare, o expresie a acestei sigurante pe care o intalnim numai in casatorie este tocmai apropierea fizica...(dar, atentie, este doar una dintre manifestari)...in acelasi timp, exista in inima ta si nevoia de a sti ca faci voia Domnului - in cazul de fata, postul cerut de practica ortodoxa... si de-aici conflictul - la ce sa renunti, ce anume are acum prioritate? - siguranta casniciei, care se bazeaza acum exclusiv pe dragostea si intelegerea dintre voi, sau curatia sufletului prin post? Voi deja mancati prost, sunteti prea stresati, poate chiar la capatul puterilor... dar, din nefericire, nimeni de pe acest forum nu te va putea sfatui altfel decat sa tineti postul... stiu ca nu intelegi ce iti spunem, pur si simplu pentru ca nu ai cum, nu pentru ca nu vrei, noi toti gandim prin prisma experientei noastre de viata, si cel putin in ceea ce ma priveste, trebuie sa recunosc ca am trecut printr-o metamorfoza care a durat ani de zile...
Asadar, eu zic asa: mergi si discuta cu un preot de mir, cu experienta, cu viata de familie in spate, cu blandete...nici el nu va putea sa-ti spuna altfel, dar sunt sigura ca va avea mai multa intelegere si poate chiar vei gasi, chiar si partial, raspunsurile pe care le cauti...

[Fani71]

În prealabil postat de glykys

A spus odata un crestin: - Nu se poate ca sotul sa aiba grija numai de sporirea sa duhovniceasca si sa nu se preocupe si de sporirea sotiei sale si a copiilor sai. Cine se ocupa numai de sine, in loc sa urce, coboara. Iar cine se ocupa de familie, in loc sa coboare, urca.
Zicea avva Ioan Colov: "Nu este cu putinta sa zideasca cineva casa de sus in jos, ci de la temelie in sus". I-au zis lui: "Ce este cuvintul acesta?". Le-a zis lor: "Temelia, aproapele este, ca sa-l cistig si sa-l folosesc intii. Ca de el sunt atirnate toate poruncile lui Hristos". (39-104)

Mi-au placut textele astea! Multumesc glykys!

[cotoracia]

Am zis ca nu mai intervin, caci cu tine si cu cei carora le place ce spui tu, nu se poate iesi la capat. O tii una si buna ca tu asa crezi, asa ti se pare, etc. Dar sa vii cu asemenea argumente si interpretari, cu calugari, ingeri, etc., este ridicol. Oricine orice ti-ar spune, tu esti mai desteapta, ai un alt citat, o intorci cum iti convine. Ma bucur ca ti-ai gasit preoti care sa-ti dea apa la moara, intr-adevar, sunt preoti si preoti. Insa randuiala infranarii e numai una, chiar daca si ei, unii o aproba, altii o interpreteaza dupa bunul plac. Da, asta faci tu: interpretezi totul dupa bunul tau plac. Iar cei care traiesc la fel ca tine, isi gasesc justificarea in spusele tale. Va amagiti insa. Dar nu sunt eu judecatorul vostru, asa ca "postiti" cum vreti voi, dar nu va mai dati mari crestini.
Si poti fii linistita, impreuna cu sotia mea am ajuns la acest nivel al infranarii, nu ne-am fortat unul pe altul, am inteles in acelasi timp ca numai asa ne putem infrana. Cred ca nici nu ar fi cu putinta altfel. Scopul principal al casatoriei este stimularea reciproca in vederea mantuirii, nu altul. Dar vai de Ortodoxia noastra cu astfel de intelegere, de care dai dovada.
Foarte bine, fie cum zici tu, insa te asigur ca intr-o zi vei ajunge sa intelegi ca e asa cum iti spun. Daca nu vei ajunge, atunci inseamna ca nu ai progresat spiritual deloc.
Chiar daca tu ma iei peste picior, eu vreau sa fiu totusi politicos, fara a ma considera mai bun. Oricum, tu vei avea o replica mai buna, sunt absolut convins.

[Noesisaa]

Bunica mea spunea ca lunea se posteste pentru "jiti" adica vite, sau animalele din gospodarie in general, ca sa nu se imbolnaveasca. Sau era joia? Oricum, n-am vazut-o niciodata postind lunea, n-avea decat gaini si pisici in batatura, si un caine, si dupa parerea ei oricum pisicile nu meritau prea mult, in afara daca prindeau soareci, apoi gainilor le dadea pastile cu vitamine primavara si toamna, iar cainele era in general sanatos, vaccinat.. :) Asta ca sa mai destindem atmosfera...

Stiu ca la manastire intr-adevar se posteste si lunea, daca pentru ingeri (de ce?) sau nu, nu stiu.Poate doar este asceza in plus pentru ei, fiind la manastire, si dandu-si toata viata lucrului asta. Dar nu se cere nicaieri mirenilor sa faca asa ceva.

Cat despre natura ascezei, cred ca problema unii o pun gresit. Mie de exemplu imi este destul de usor sa tin post alimentar. Pot sa traiesc mult si bine fara carne. In schimb, daca mi-ai lua laptopul sau internetul cred ca m-as urca pe pereti de frustrare, cel putin la inceput, probabil mai tarziu as fi foarte fericita si linistita. Ar fi un sacrificiu muuult mai mare decat renuntarea la carne sau la lapte. In casa unei prietene de ale mele, fata de preot, in prima si ultima saptamana din post, nu se deschidea televizorul (pe atunci nu aveam calculatoare) deloc. Si imi spunea ca nu e usor, totul in casa devine prea linistit, parca mormantal, trebuie sa gasesti altceva de facut, dar in final se simtea foarte bine, citea mai mult, avea timp pentru gandurile ei mai mult. Sigur, tineau si post alimentar in timpul asta, dar lipsa televizorului si a muzicii era cea semnificativa. Si nu, nici ea, nici eu, nici alti colegi de atunci, nu tineam post foarte strict, doar prima, ultima saptamana din post, plus inca o saptamana in care te impartasesti daca nu ai facut-o in prima, plus miercurea si vinerea, si fara carne tot postul. Si ce buna era ciocolata dupa o saptamana de post (tatal ei, fiind protopop, tot timpul aveau tot felul de ciocolata care mai de care in casa pe care el o primea plocon de la diversi :D)

Asta era cand eram la liceu, eram inca adolescente...si o spun fiindca spuneau unii ca ori tii post cum trebuie strict dupa tipic, ori nu tii deloc, ca nu alegi cand si cum. Dar noi ne bucuram de venirea Domnului din toata inima, faptul ca mai beam niste lapte din cand in cand, si asa eram inca in crestere, nu insemna ca nu eram constiente de importanta si minunatia sarbatorii care venea. Postul Craciunului si sarbatoarea era chiar o bucurie sincera si incercam sa ne pregatim pentru ea.

Iar marea majoritate a oamnilor nu postesc cum spuneti voi, fie nu pot din cauza sanatatii, fie nu au destula vointa, fie sunt intr-o familie in care postul nu este la loc de cinste. Asta inseamna ca nu trebuie sa incerce? Ca refuza Hristos jertfa lor? Asa mica si plapanda cum este? Dar este! Citeam undeva ca daca faci un singur pas spre Hristos, Hristos face o mie spre tine, dar trebuie sa faci acel pas, chiar si sovaielnic. ca de unde sa stie El ca tu ai intentia reala de a te apropia de El? Si cred ca este adevarat.

[Fani71]

În prealabil postat de cotoracia

Am zis ca nu mai intervin, caci cu tine si cu cei carora le place ce spui tu, nu se poate iesi la capat. O tii una si buna ca tu asa crezi, asa ti se pare, etc.

Reciproca este valabila, nu crezi? Nu, sigur nu crezi.. Intotdeauna ni se pare ca avem noi dreptate si celalalt n-are.

În prealabil postat de cotoracia

Dar sa vii cu asemenea argumente si interpretari, cu calugari, ingeri, etc., este ridicol. Oricine orice ti-ar spune, tu esti mai desteapta, ai un alt citat, o intorci cum iti convine. Ma bucur ca ti-ai gasit preoti care sa-ti dea apa la moara, intr-adevar, sunt preoti si preoti. Insa randuiala infranarii e numai una, chiar daca si ei, unii o aproba, altii o interpreteaza dupa bunul plac. Da, asta faci tu: interpretezi totul dupa bunul tau plac. Iar cei care traiesc la fel ca tine, isi gasesc justificarea in spusele tale. Va amagiti insa. Dar nu sunt eu judecatorul vostru, asa ca "postiti" cum vreti voi, dar nu va mai dati mari crestini.

1) Te rugasem sa nu o dam le linia personala. Am mai spus ca nu am vorbit despre mine in postarile mele.
2) Cine s-a dat mare crestin pe aici? Eu nu prea cred, in orice caz nu ma consider asa. Am multe lipsuri si usnt depaaarte de a fi mare crestina.

În prealabil postat de cotoracia

Si poti fii linistita, impreuna cu sotia mea am ajuns la acest nivel al infranarii, nu ne-am fortat unul pe altul, am inteles in acelasi timp ca numai asa ne putem infrana. Cred ca nici nu ar fi cu putinta altfel. Scopul principal al casatoriei este stimularea reciproca in vederea mantuirii, nu altul. Dar vai de Ortodoxia noastra cu astfel de intelegere, de care dai dovada.
Foarte bine, fie cum zici tu, insa te asigur ca intr-o zi vei ajunge sa intelegi ca e asa cum iti spun. Daca nu vei ajunge, atunci inseamna ca nu ai progresat spiritual deloc.
Chiar daca tu ma iei peste picior, eu vreau sa fiu totusi politicos, fara a ma considera mai bun. Oricum, tu vei avea o replica mai buna, sunt absolut convins.

Bravo voua, si sa va rasplateasca Dumnezeu.

Vad ca te-ai suparat tare rau. Poate ai vrut sa fii politicos, insa nu prea ai reusit, cel putin eu altfel imi imaginez politetea, ea nu include expresii de genul 'nu va dati mari crestini', 'tu oricum te crezi cea mai desteapta si o intorci cum iti convine' etc. Oi fi zis si eu ceva care te-a suparat, nu stiu...
Imi pare rau, am fost iroica dar face un pic parte din stilul meu, nu a fost impotriva ta si nu a fost intentia mea sa te iau peste picior.

Sa nu mai discutam atunci. Pace buna si nu as vrea sa ramai suparat pe mine. Ar fi trist, acum inainte de Craciun. Postul inseamna mai ales sa ne infranam de la suparari si vorbe grele.
Este un forum de discutie. Ne-am spus parerea, si fiecare va alege ce i se va parea mai adevarat.

[cotoracia]

Fani, nu mai discutam, nu are rost, nu sunt suparat, ca atunci as posti degeaba. Am intervenit in discutia asta vazand cum emiti niste idei cu iz protestant, neortodoxe, despre infranare, atata tot. Si vad ca nu intelegi ca aceste idei ale tale amagesc pe cei care cauta sa se desavarseasca infranandu-se si intelegand ca postul trebuie sa fie total, dar ascultandu-te isi gasesc justificare pentru a face si ei cum propui tu, cu pauze. Asta este problema, gresesti dandu-ti parerea in acest sens, iar cei care te asculta negresit si ei vor renunta la dorinta desavarsirii. Caci una e sa te infranezi asa cum zici tu si alta e sa o faci asa cum trebuie. Ca tu faci asa, e problema ta, insa sa emiti norme, e alta. "Vai celui prin care vine sminteala !"
Eu nu fac pe desavarsitul, ca nu sunt. Insa lupt sa ma desavarsesc. Cei care nu pot, dar vor, vor renunta zicand:"e mai bine cum zice Fani", desi te asigur ca nu este. Ma vor considera pe mine un exaltat, un exagerat sau cum vor crede. Nu am o problema cu asta, eu vreau sa le spun insa ca toti vom da seama lui Hristos, nu unora sau altora. Asa ca pot sa ma considere cum vor, insa le spun tuturor ca daca vor sa se nevoiasca intr-adevar, sa se infraneze cu adevarat. Daca nu, atunci sa mai ia cate o pauza, cum le sugerezi tu, dar sa nu aiba pretentia ca asa trebuie sa se faca, pentru ca au auzit justificarea prin argumentele tale. Doar asta am vrut sa iti mai spun. In rest zii ce vrei si fa ce vrei, dar atentie, una e sa faci tu ce faci si alta e sa indemni si pe altii, smintindu-i. Chiar daca nu esti de acord cu mine. Sa fii iubita (cum vrei tu) !

[Fani71]

As vrea sa dau aici traducerea textului de Leon Bloy pe care l-am postat mai sus in franceza. (cam rapida, cam aproximativa.. va rog sa ma iertati, sper ca este inteligibila)

"Libertatea noastra este solidara cu echlibrul lumii.. Fiecare om care face un act liber isi proiecteaza personalitatea spre infinit. Daca ii da unui sarac un ban cu inima incrancenata, acest ban gaureste mana saracului, cade, gaureste pamantul, face gauri in sori, traverseaza firmamentul si corupe universul.
Daca face o fapta necurata, intuneca poate mii de inimi pe care nu le cunoaste, care insa ii corespund in chip tainic lui, si care au nevoie ca acest om sa fie pur, asa cum un calator care moare de sete are nevoie de paharul de apa din Evanghelie. O fapta caritabila, un gest de mila adevarata ii canta laudele dumnezeiesti, incepand cu Adam si pana la sfarsitul veacurilor; ea ii insanatoseste pe cei bolnavi, ii consoleaza pe cei disperati, linisteste furtunile, ii elibereaza pe cei ce sunt prizonieri, ii converteste pe credinciosi si protejeaza toata umanitatea.
Toata filozofia crestina sta in importanta inexprimabila a actului liber si in notiunea unei invaluitoare si indestructibile solidaritati."

Imi place acest text (citat de un teolog intr-un text despre problema raului in lume) si il citez aici pentru a repune consecintele actelor noastre intr-un context mai larg, nu al celui 'de sange'.
Imi palce ca vorbeste de actul liber, pe care il opune actului necurat (impur, pacatos). Deci, fapta buna, pura, este fapta libera! Fapta adevaratei libertati! Atunci cand iesim din determinarile naturii umane si ale familiei pentru a face ceva intr-adevar bun, ceva ce poate schimba lumea.

„Nu iubesc pe nimeni şi de aceea cred că Îl iubesc pe Dumnezeu" (Léon Bloy); ...

[anna21]

În prealabil postat de Miha-anca

„Nu iubesc pe nimeni şi de aceea cred că Îl iubesc pe Dumnezeu" (Léon Bloy); ...

"Any Christian who is not a hero is a pig." (acelasi)

[Fani71]

.. Iar in legatura cu ce postase anna in alt tropic, necazurile si bolice pe care le avem pot sa fie si pentru intarirea noastra, crucea de purtat, nu neaparat o urmare directa a pacatelor altcuiva.