barfa, parere, judecata?

[Daniel777]

În prealabil postat de anaana71

uite sa iau alt exemplu. sotia (daca ai) te intreaba: Dan, ce parere ai de Y? l-am cunoscut si as vrea sa stiu parerea ta, pentru ca esti un om cinstit si drept. (si sa zicem ca Y chiar este o persoana rea.)
ce-i spui? "draga mea, nu-l cunosc pe Y, nu pot sa-ti raspund" sau" draga mea, mie personal nu mi-a placut, are ceva ce nu-mi place" sau "draga mea, nu-l cunosc prea bine, dar trebuie sa fie un tip de treaba.", etc.
o minti, nu-i spui ce sentimente ai avut in prezenta persoanei Y?

Daca ma intreaba sotia despre o persoana,si acea persoana are calitati negative,in general spun acest lucru,dar nu fac bine....Poate o sa vina timpul cand nu voi mai raspunde asa...

De exemplu daca acea persoana "rea",are unele legaturi cu mine,incerc sa ascund unele aspecte ale acelei persoane,tocmai pentru a nu sminti sotia cu judecati rele...

Insa asa ar trebui sa facem cu orice persoana...dar pentru asta trebuie mai multa maturitate duhovniceasca...

[Ioana-Andreea]

În prealabil postat de Daniel777

In primul rand atunci cand caracterizezi o persoana ca avand calitati negative,emiti o judecata..si nu tii cont de ce se spune in Evanghelie: Nu judecati ca sa nu fiti judecati..

Apoi mai este expresia "cel dintai pacatos sunt eu",care este cea mai buna judecata pe care o putem face despre noi insine..

Trebuie sa nu vedem calitatile rele ale unei persoane ci doar pe cele bune,iar in privinta noastra sa ne vedem doar calitatile rele,iar pe cele bune sa ni le ascundem.

da dar,daca vezi ca persoana face ceva rau si nu spui nimic,e ca si cum i-ai aproba comportamentul,in loc s-o aduci pe calea cea buna.Deci,nu stiu daca asta s-ar numi judecata.Scrie in Biblie si sa mustram de 2 ori undeva.

Eu ma refeream la greseli mai mari. Astea cotidiene nu sunt chiar atat de complicate si parca spontan iti vine reactie in fata lor.
Parerile sunt judecati de valoare caci se formeaza prin generalizare si de aceea trebuie sa fim atenti caci deseori se apropie de judecata celuilalt. Nu poti sa ai o parere intemeiata despre celalalt, caci nu-l cunosti cu adevarat si de aceea, pe cat posibil, cred ca e bine sa eviti sa oferi stigmate.
Greselile mai mari, secretele, care nu suporta prea multa vorba si care, odata discutate, ar putea rupe prietenii, pe acelea eu am rezerve sa le discut deschis. Mai ales daca este un om stimat pe care nici social, nici sufleteste nu sunt in masura sa-l analizez eu. Sa fii tu "curajosul" care spune deschis tot, fara sa ti se ceara parerea, fara sa fii in drept sa te pronunti, inseamna sa faci mult prea mult rau - nici nu avem intotdeauna capacitatea de a spune cui trebuie asa cum trebuie, fara sa distrugi suflete si fara sa jignesti.
In Biblie spune sa mustrii daca tie ti-a gresit cineva si chiar si aici trebuie sa fim prevazatori: cand stii tu ca nu ai meritat raul patit?

[anna21]

În prealabil postat de anaana71

asta nu-i bai. dar pe urma suna a rautate sau invidie, sau mai stiu eu ce. sa fie oare doar parerea ta, daca o spui cu toata convingerea, fara alte codite (oftica, invidie, ura)?

1. Parerile se schimba, de multe ori doar in functie de starea ta de moment.
2. Daca nu ajuti pe altul, nu are rost sa o exprimi.

(Astea-s sfaturi pe care as vrea sa le aplic si eu.. dar nu intotdeauna reusesc. La teorie stau bine..)

[anaana71]

În prealabil postat de anna21

1. Parerile se schimba, de multe ori doar in functie de starea ta de moment.
2. Daca nu ajuti pe altul, nu are rost sa o exprimi.

(Astea-s sfaturi pe care as vrea sa le aplic si eu.. dar nu intotdeauna reusesc. La teorie stau bine..)

.... ar trebui sa mentionez ca aceste discutii sunt purtate intre persoane care cunosc bine (soti, parinti, veri, frati, prieteni f apropiati), nu intre 2 persoane care s-au cunsocut la vreun dineu, sau pe strada sau la vreo petrecere. ca intr-adevar astea ar fi discutii frivole.

[anna21]

În prealabil postat de anaana71

.... ar trebui sa mentionez ca aceste discutii sunt purtate intre persoane care cunosc bine (soti, parinti, veri, frati, prieteni f apropiati), nu intre 2 persoane care s-au cunsocut la vreun dineu, sau pe strada sau la vreo petrecere. ca intr-adevar astea ar fi discutii frivole.

aaa, pai daca vorbsti cu parintii se schimba lucrurile.
Da, spune-le tot ce gandesti.. :).

Asta-mi aminteste de o discutie cu sora mea, in care mi-a spus ceva ce a deranjat-o la sotul meu atunci cand noi nu eram casatoriti.
Am ramas masca: bine, soro, astepti 10 ani sa-mi spui asta?
Ea s-a gandit ca nu ar fi facut nici un bine sa-mi spuna atunci ce o deranja, oricum o chestie minora.. Poate ca s-a gandit bine. Dar daca ajunge sa-mi spuna dupa 10 ani...
Deci faci si tu cum crezi, pana la urma.

[eucred]

Să nu folosim cuvintele noastre în scopul clevetirii semenului nostru, ci pentru rugăciune şi spre slava lui Dumnezeu.

În prealabil postat de Daniel777

Un instrument de masurare ar putea fi:

Ceea ce spui despre o persoana in absenta acesteia,sa o poti spune fara jena si in cand ea este de fata...

Acum ceva timp,deoarece se apropia Postul Mare am mers la o distinsă doamnă care mi-a pricinuit şi i-am pricinuit multă supărare rugând-o să ne împăcăm şi să uităm tot ce a fost.A început să mă certe spunându-mi că nu fac nimic bun să sunt plină de răutate şi de defecte şi că nu mă iartă.

Aceea persoană exact asta a făcut.A spus fără jenă ceea ce ar fi spus şi în absenţa mea. Cui a folosit aceasta? Totul a rămas nerezolvat aşa cum este şi acum.

[anaana71]

În prealabil postat de dorinastoica14

Acum ceva timp,deoarece se apropia Postul Mare am mers la o distinsă doamnă care mi-a pricinuit şi i-am pricinuit multă supărare rugând-o să ne împăcăm şi să uităm tot ce a fost.A ânceput să mă certe spunându-mi că nu fac nimic bun să sunt plină de răutate şi de defecte şi că nu mă iartă.

Aceea persoană exact asta a făcut.A spus fără jenă ceea ce ar fi spus şi în absenţa mea. Cui a folosit aceasta? Totul a rămas nerezolvat aşa cum este şi acum.

tie ti-a folosit ca ti-ai cerut iertare. sa stii ca-i foarte greu sa-ti ceri iertare. ceea ce ai facut ar trebui sa facem cu totii, indiferent de cum ne primesc ceilati.

[Daniel777]

În prealabil postat de dorinastoica14

Acum ceva timp,deoarece se apropia Postul Mare am mers la o distinsă doamnă care mi-a pricinuit şi i-am pricinuit multă supărare rugând-o să ne împăcăm şi să uităm tot ce a fost.A început să mă certe spunându-mi că nu fac nimic bun să sunt plină de răutate şi de defecte şi că nu mă iartă.

Aceea persoană exact asta a făcut.A spus fără jenă ceea ce ar fi spus şi în absenţa mea. Cui a folosit aceasta? Totul a rămas nerezolvat aşa cum este şi acum.

Asta nu se mai numeste barfa,ci este o cearta ,o dusmanie pe fata...

De multe ori barfim despre o persoana cand aceasta nu este de fata,si cautam atunci cand ne intalnim cu ea sa nu ne certam cu ea,sa nu ne devina dusman....

Daca insa criticam pe cineva direct,atunci e alta situatie...

Inceputul topicului,lansa ideea daca e bine sa vorim pe cineva de rau,daca suntem intrebati despre acea persoana,si noi o consideram intr-adevar rea.....

Ca sa raspund ,cu alte cuvinte,in primul rand ,gresim o data cand consideram acea persoana rea,deaorece prin comparatie ne consideram noi mai buni decat ea,si pierdem smerenia.....

Iar ,in al doilea rand,daca totusi ne derajeaza caracterul acelei persoane,nu trebuie sa vorbim despre asta cu altcineva.....

Despre felul cum ar trebui sa reactionam cand suntem atacati de un semen de-al nostru poate fi tema altui topic...