Despre pacatele sau blestemele care se transmit peste generatii

În prealabil postat de anna21

Nu esti cinic, esti lumesc.

Nu, o minune este tocmai experienta lor, viata lor in inchisoare.
Am gasit articole in care cei care au trecut prin astfel de experiente relatau un "dor" de inchisoare. De fapt este dorul dupa trairea duhovniceasca ce o aveau in acele momente si la care nu puteau ajunge intr-un trai linistit!

Astfel de "minuni" nu implica existenta supranaturalului

În prealabil postat de anna21

Cred ca majoritatea celor de pe forum pot sa-ti confirme ca au invatat credinta in suferinta.
La credinta nu cred ca se poate ajunge pe o cale intelectuala (cum faci tu).

Sint de acord cu ambele afirmatii, cu corectia ca eu nu imi propun sa ajung la credinta.

În prealabil postat de anna21

Si acum, ca mi-esti drag, o sa-ti spun la ce concluzie am ajuns eu privitor la "frica de credinta".
Cred ca exista o frica de credinta care ne tine departe de Dumnezeu.
Si eu obisnuiam sa ma rog mai intens cand aveam probleme. Uneori primeam raspuns, chiar foarte repede. Alteori, Dumnezeu imi cerea staruinta si rabdare. Iar eu credeam ca primesc raspuns, dar credeam cu jumatate de inima (adica, ma gandeam: care este probabilitatea statistica sa mi se intample asta pur intamplator?). Adica lasam o portita deschisa intamplarii si-mi traiam viata in credinta confortabila.
Si iata ca intr-o zi se intampla ceva rau si eu m-am rugat Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si Domnului nostru Iisus Hristos. Si lucrurile se schimba in fata ochilor mei.
Este clar, am primit raspuns IMEDIAT.
Nu pot sa-ti spun ce neliniste m-a cuprins!
Ma gandeam: care este probabilitatea sa fie o intamplare... NICI UNA.
Care este explicatia stiintifica? NICI UNA, nu exista asa ceva!
Nici nu am stiut pana in acel moment ca eu intotdeauna m-am rugat cu jumatate de inima. De ce? Pentru ca imi era teama ca Dumnezeu este mai aproape de mine decat propriile mele ganduri.
Exista o teama de existenta lui Dumnezeu, am descoperit si eu. Pare un paradox, ca oricum eu credeam ca exista din moment ce ma rugam.
Dar exista si ne face bine.. de ce? Pentru ce suntem? Pentru ce am putea deveni?
Responsabilitatea iubirii este uriasa! Inspaimantatoare, chiar. Este un gand confortabil sa crezi ca Dumnezeu nu exista. Sau sa crezi ca nu asteapta nimic de la tine.

Un ateu mi-a spus odata cu naduf: "crezi ca eu nu m-am rugat niciodata?!"
Acum stiu ca da, s-a rugat. Dar isi dorea (inconstient, poate) sa nu i se raspunda la rugaciune. Deoarece este foarte, foarte greu sa dai ochii cu iubirea lui Dumnezeu.

Nu am nici o frica de credinta, nici o teama de existenta lui Dzeu, consider doar ca sint inutile, cel putin pentru unii dintre noi.
Spui ca e confortabil ca crezi ca nu exista? Nu, e mai confortabil sa crezi ca exista un Dzeu omnibenevolent.
Oricum, va multumesc la toti pentru marturisirile de prietenie, inseamna mult mai mult decit existenta lui Dzeu.

[Marimira]

În prealabil postat de topcat

Astfel de "minuni" nu implica existenta supranaturalului

Sint de acord cu ambele afirmatii, cu corectia ca eu nu imi propun sa ajung la credinta.

Nu am nici o frica de credinta, nici o teama de existenta lui Dzeu, consider doar ca sint inutile, cel putin pentru unii dintre noi.
Spui ca e confortabil ca crezi ca nu exista? Nu, e mai confortabil sa crezi ca exista un Dzeu omnibenevolent.
Oricum, va multumesc la toti pentru marturisirile de prietenie, inseamna mult mai mult decit existenta lui Dzeu.

topcat marturisirile de prietenie vin tocmai din iubirea pe care ne-a descoperit-o Hristos prin semenii nostri..sa-i vedem ca pe niste frati cu adevarat.

În prealabil postat de Marimira

topcat marturisirile de prietenie vin tocmai din iubirea pe care ne-a descoperit-o Hristos prin semenii nostri..sa-i vedem ca pe niste frati cu adevarat.

Nu vine de acolo, vine numai din faptul ca ne exteriorizam foarte asemanator. Cine se aseamana se aduna.

[Marimira]

În prealabil postat de topcat

Nu vine de acolo, vine numai din faptul ca ne exteriorizam foarte asemanator. Cine se aseamana se aduna.

e f.frumos ca ai gasit puncte comune cu noi crestinii...e un pas inainte.

În prealabil postat de zaharia_2009

Sper sa nu va deochi sau sa ma intelegeti ca va afrontez in vreun fel (pe tine si pe Miha-Anca) : de ceva vreme mi-ati atras atentia cu ceea ce postati ...in bine desigur. Sa dea D.zeu sa fie cu folos si spre mintuire !

Am recitit cele doua Omilii Despre Post ale Sf. Vasile cel Mare si intr-adevar nu aduce exceptii la tinerea Postului. Chiar dimpotriva, spune ca e bun atat mamelor, cat si bolnavilor.
Imi cer de aceea scuze, ca am scris din memorie anumite lucruri, fara sa le verific - caci doar o privire daca mi-as fi aruncat pe Omilii, as fi realizat ca Sfantul vorbeste doar in favoarea tinerii Postului - ceea ce a facut ca sa-i atribui Sf. Vasile, cele citite din alte carti ortodoxe, in care intr-adevar se mentioneaza cazuri de exceptie.
Ii multumesc deci fratelui Zaharia, ca m-a atentionat, caci scopul nu este ca eu sa am dreptate, ci ca cele scrise aici sa fie corecte.
Frata, nu numai ca nu m-am suparat, ci chiar m-am bucurat, fapt pentru care iti multumesc. Eu din greseli invat cel mai bine. Doamne ajuta!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Miha-anca

Am recitit cele doua Omilii Despre Post ale Sf. Vasile cel Mare si intr-adevar nu aduce exceptii la tinerea Postului. Chiar dimpotriva, spune ca e bun atat mamelor, cat si bolnavilor.
Imi cer de aceea scuze, ca am scris din memorie anumite lucruri, fara sa le verific - caci doar o privire daca mi-as fi aruncat pe Omilii, as fi realizat ca Sfantul vorbeste doar in favoarea tinerii Postului - ceea ce a facut ca sa-i atribui Sf. Vasile, cele citite din alte carti ortodoxe, in care intr-adevar se mentioneaza cazuri de exceptie.
Ii multumesc deci fratelui Zaharia, ca m-a atentionat, caci scopul nu este ca eu sa am dreptate, ci ca cele scrise aici sa fie corecte.
Frata, nu numai ca nu m-am suparat, ci chiar m-am bucurat, fapt pentru care iti multumesc. Eu din greseli invat cel mai bine. Doamne ajuta!

Postul este o arma si nu un moft ori a sustine recomandarea, indiferent de motivatie , cum ca ar fi potrivit pt. anumite momente si motive sa se renunte la el inseamna a priva pe crestin de o arma, de un ajutor,de un spor de putere impotriva ispititorului . Este gresit sa nu se recomande postul tuturor. Un alt exeplu : cea mai serioasa recomandare igienodietetica pt. bolnavii de cancer este postul de carne si orice produs animal , 1-2 zile/saptamina de post negru si alimentatia vegetariana cit mai putin preparata ternic (naturista), fara a ne teme ca s-ar anemia, decalcifia sau devitaminiza careva, nici poveste de asa ceva ! Ori acest post al neoplazicilor imbracat cu credinta ardenta in D.zeu si si cu celelalte nevointe duhovnicesti reprezinta tocmai postul religios . La femeia gravida cu atit mai putin ii face rau postul , bine inteles adaptat cu discernamint la situatie ! Sunt extrem de rare situatiile in care nu se recomanda postul . Eu personal nu am intilnit inca asa ceva ! Chiar la omul muribund se cunoaste fenomenul duhovnicesc al atacului diavolului cu felurite pofte alimentare cind omul cere sa i se dea cele mai felurite mincaruri ,tocmai pt. a-i pierde si ultimile nevointe ,puteri duhovnicesti si fapte bune . Un asemenea muribund trebuie sa stie ca la acest atac al diavolului trebuie sa reziste (ceea ce si multi dintre cunoscatori fac !)infrinindu-se pt. ca este o lupta duhovniceasca pe marginea gropii si sa renunte pe cit poate la pofte . Iar noi, apartinatorii in asemenea situatii avem obligatia duhovniceasca sa-i dam tot ce cere . Cu alte cuvinte noi trebuie sa-i dam tot ce cere fara a-l imbia suplimentar sa manince ,dar el este cel care hotareste daca pina la urma chiar maninca sau nu . Dar cazul muribundului este unul special al luptei duhovnicesti fiind mai mult unul de ispitire decit de post propriu-zis.
In alta ordine de idei , Sf. Vasile cel mare a fost pina in prezent cel mai mare postitor cunoscut al tuturor timpurilor , inafara de Mintuitorul , de sf. Ioan botezatorul si de sf.. Ilie tesviteanu , singurii cunosuti care au tinut post negru de 40 de zile . Cu siguranta ca ori mai fi fost si altii dar necunoscuti, adica cunoscuti doar de D.zeu ! M-a mirat un pic parerea ca el recomanda gravidelor sa nu posteasca ,dar ca sa fiu sigur ca nu fac o greseala am preferat sa tac (nici nu aveam la indemina scrierile sale ca sa verific).

Sa nu uitam deci ,ca postul este o arma duhovnicesca mai intii si mai apoi o nevointa . Insa in zilele de astazi a devenit pt. crestinii poznasi un prilej de mindrie sau de vaicareala ori nici pe departe nu este acesta adevarul .

[Fani71]

În prealabil postat de zaharia_2009

Postul este o arma si nu un moft ori a sustine recomandarea, indiferent de motivatie , cum ca ar fi potrivit pt. anumite momente si motive sa se renunte la el inseamna a priva pe crestin de o arma, de un ajutor,de un spor de putere impotriva ispititorului . Este gresit sa nu se recomande postul tuturor. Un alt exeplu : cea mai serioasa recomandare igienodietetica pt. bolnavii de cancer este postul de carne si orice produs animal , 1-2 zile/saptamina de post negru si alimentatia vegetariana cit mai putin preparata ternic (naturista), fara a ne teme ca s-ar anemia, decalcifia sau devitaminiza careva, nici poveste de asa ceva ! Ori acest post al neoplazicilor imbracat cu credinta ardenta in D.zeu si si cu celelalte nevointe duhovnicesti reprezinta tocmai postul religios . La femeia gravida cu atit mai putin ii face rau postul , bine inteles adaptat cu discernamint la situatie ! Sunt extrem de rare situatiile in care nu se recomanda postul . Eu personal nu am intilnit inca asa ceva ! Chiar la omul muribund se cunoaste fenomenul duhovnicesc al atacului diavolului cu felurite pofte alimentare cind omul cere sa i se dea cele mai felurite mincaruri ,tocmai pt. a-i pierde si ultimile nevointe ,puteri duhovnicesti si fapte bune . Un asemenea muribund trebuie sa stie ca la acest atac al diavolului trebuie sa reziste (ceea ce si multi dintre cunoscatori fac !)infrinindu-se pt. ca este o lupta duhovniceasca pe marginea gropii si sa renunte pe cit poate la pofte . Iar noi, apartinatorii in asemenea situatii avem obligatia duhovniceasca sa-i dam tot ce cere . Cu alte cuvinte noi trebuie sa-i dam tot ce cere fara a-l imbia suplimentar sa manince ,dar el este cel care hotareste daca pina la urma chiar maninca sau nu . Dar cazul muribundului este unul special al luptei duhovnicesti fiind mai mult unul de ispitire decit de post propriu-zis.
In alta ordine de idei , Sf. Vasile cel mare a fost pina in prezent cel mai mare postitor cunoscut al tuturor timpurilor , inafara de Mintuitorul , de sf. Ioan botezatorul si de sf.. Ilie tesviteanu , singurii cunosuti care au tinut post negru de 40 de zile . Cu siguranta ca ori mai fi fost si altii dar necunoscuti, adica cunoscuti doar de D.zeu ! M-a mirat un pic parerea ca el recomanda gravidelor sa nu posteasca ,dar ca sa fiu sigur ca nu fac o greseala am preferat sa tac (nici nu aveam la indemina scrierile sale ca sa verific).

Sa nu uitam deci ,ca postul este o arma duhovnicesca mai intii si mai apoi o nevointa . Insa in zilele de astazi a devenit pt. crestinii poznasi un prilej de mindrie sau de vaicareala ori nici pe departe nu este acesta adevarul .

Purtarea unui copil cu toate problemele si suferintele implicate, purtarea unei boli cu rabrade si credinta este deja post. De asta eu spun ca nu am spus ca sunt de parere ca acesti oameni sa nu posteasca, pentru ca ei postesc deja.
Daca se simt in stare sa faca mai mult, sa mai tina si niste reguli in plus fata de regimul pe care deja il au, sa nu manance carne ci peste (gravidele), de exemplu, sa o faca, de ce nu.
Unele regimuri, precum zpui tu Zaharia, deja sunt un fel de post, exterior vorbind. Insa despre cancer, indraznesc sa te contrazic, adica da, exista acest fel de regim maturist care recomanda sa nu manance pacientul carne ci sa manance numai legume, fructe si cereale, insa exista mai multe tratamente de tip naturist, altele sunt cu carne si respecta alte regului (de exemplu cele care se iau dupa medicina chinezeasaca pentru a intari imunitatea prin repunerea corpului in echilibru).
Nu toate regimurile sunt d etip 'post'.

Pe vremea sfantului Vasile nu existau toate regulile de post care exista acum. Postul abia incepea sa se iniinteze ca regula fixa. Nu uitati ca si monahismul institutionalizat abia atunci se forma. Deci, cum putem spune ca el recomanda tinerea postului dupa toate regulile? Dar in fine, recunosc ca nu am citit inca acele omilii.

Parintele Sofian Boghiu, a carei viata sfanta nu cred ca unul din voi ar vrea sa o conteste (eu l-am si cunoscut personal), are pe acest sit o predica despre post, in care spune ca nu trebuie sa exageram cu nevointele trupesti (le vorbeste mai ales mirenilor), si citeaza pasajul in care sfantul Pavel ii spune ucenicului sau Timotei, care se cam uscase cu postul, sa mai bea si putin vin.

"Sfantul Timotei, ucenicul sfantului apostol Pavel, nu stia cum sa se chinuiasca mai mult, ca sa-si stapaneasca patimile. Manca numai paine, apa si fructe - nu numai in post, ci tot timpul - si slabise foarte rau. Sfantul Pavel, care stia suferinta lui, ii scrie sa bea si putin vin, nu numai apa, din pricina deselor sale slabiri. Desigur, sfantul Pavel ii scria putine cuvinte, insa Timotei intelegea foarte mult din ele, din aceste cuvinte putine. Sunt in biblioteci carti mari, volume groase, cu foarte multe pagini si pe masura ce le parcurgi, te atrag intorsaturile de fraze, cuvintele frumoase, dar cand strangi in mana, vezi cum curge tot, nu ramai cu nimic -adica ai foarte putin folos din aceasta literatura profana. Sfanta Scriptura insa este intelepciunea cea mai inalta si deseori, un singur loc, un singur cuvant din Biblie ne poate lumina pe deplin. Sunt mari sfinti care au urmat un singur cuvant din Biblie: "Vinde tot ce ai si urmeaza-mi Mie" - sfantul Antonie cel Mare, de pilda, sau sfanta Paraschiva. Le-a ramas in minte si in inima un text sau o frantura de text din sfanta Scriptura si acest text a "ars" in inima lor, ca unjaratec, toata viata - si pe acesta l-au urmat si s-au mantuit."
http://www.crestinortodox.ro/post/68...sa-omoare-omul

[sophia]

Fiecare isi da cu parerea aici, fie ca stie ceva sau nu.
Este trist (ca acum in...post) nu avem voie sa ne maniem), ca puteti sustine asa ceva precum postul la gravide sau lauze.
Este adevarat ca nu moare nimeni, dar o femeie care are raspundere asupra unui copil nevinovat, in pantece mai ales, dar si prin alaptat, ar trebui sa stie ceea ce spun toti medicii de pe lumea asta:

O femeie gravida sau lauza are nevoie de mult mai multe minerale si vitamine decat un om normal.

In alimentatia unei gravide nu trebuie sa lipseasca: magneziu, calciu, fier, acid folic, vitamine etc.
Toate astea se gasesc mai ales in produse lactate, carne, oua si mai putin in vegetale.
Si vegetarienii aspri trebuie sa ia preparate care sa inlocuiasca lipsa unor minerale si vitamine (exact nu stiu, mi se pare ca fier si B12).
Multe femei gravide au probleme cu dintii, le cade parul, etc.
Pruncul le mananca mult din minerale.
N-am auzit nici un preot care sa recomande acestor femei postul, dimpotriva.

Va rog deci, atentie cu sfaturile. Daca unele din voi mamicile (ca de barbati nu vreau sa vorbesc aici), se simt atat de bine si au asa un surplus de minerale si vitamine si isi asuma responsabilitatea fata de ele si pruncul lor sa posteasca, s-o faca, dar sa nu dea sfaturi altora.
Exista si gravide care isi varsa si sufletul din ele si abia mananca un mar cu ceai. Stiu de la prietenele mele. Ala post si nevointa.
Exista si altele care simt nevoia sa manance si poftesc si la ce nu mancam nici pana atunci. Numai Dumnezeu stie ce se petrece in organismul unei gravide.

Omul a fost facut de Dumnezeu "omnivor", adica sa manance de toate. Daca trebuia sa fie vegetarian, il facea ca pe vaca de ex. si ii facea alt fel de sistem digestiv.

Da, stiu aceste sfaturi pentru bolnavii de cancer si despre alte diete. Acum daca totul ni se trage numai de la alimentatie, nu stiu. Ma cam indoiesc.

In rest postitorii dintre voi or avea dreptate din punctul de vedere al credintei.
Un singur lucru as avea insa de spus.
Am auzit din Apostol undeva ca se spunea asa:
"cei care postesc sa nu judece pe cei ce nu postesc" si invers, caci fiecare dupa puterea lui.
Fiecare isi poate arata credinta in felul sau si nu inseamna ca este mai mica.

[cristiboss56]

Da , Sofia , ai si tu dreptatea ta ! Dar si Porcul e omnivor , si traieste excelent si in stil vegetarian ,dar pana la urma important este sa nu fim precum . . . Nu ?

[Doriana]

În prealabil postat de sophia

Am auzit din Apostol undeva ca se spunea asa:
"cei care postesc sa nu judece pe cei ce nu postesc" si invers, caci fiecare dupa puterea lui.
Fiecare isi poate arata credinta in felul sau si nu inseamna ca este mai mica.

Cred ca la acasta te referi:

Romani 14

3 Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; iar cel ce nu mănâncă să nu osândească pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
4 Cine eşti tu, ca să judeci pe sluga altuia? Pentru stăpânul său stă sau cade. Dar va sta, căci Domnul are putere ca să-l facă să stea.
5 Unul deosebeşte o zi de alta, iar altul judecă toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.
6 Cel ce ţine ziua, o ţine pentru Domnul; şi cel ce nu ţine ziua, nu o ţine pentru Domnul. Şi cel ce mănâncă pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, şi mulţumeşte lui Dumnezeu.