Despre pacatele sau blestemele care se transmit peste generatii

[Fani71]

As vrea sa ne spui, draga Zaharia, si ce anume sfinti parinti (dar din cei clasici, din cei recunoscuti si acceptati de toata Biserica de mult, nu parintele Cleopa sau Arsenie) au dezvoltat aceasta teorie amanuntita a transmiterii pacatelor pe care ne-o dai tu aici.
(Pe care eu nu o neg, sunt doar unele puncte si unele formulari cu care nu sunt de acord, si cred ca tot pe baza biblica si patristica, nu din capul meu; eu neg formularea determinista si contabila, neg definitia canonului, care este straina credintei ortodoxe; afara numai daca este folosita ca o imagine, o metafora)
As vrea sa nu dai numai cate un citat, ci sa enumeri cateva scrieri.

În prealabil postat de zaharia_2009

pacatele sunt de mai multe feluri adica, unele care se pot transmite peste generatii (adica acea energie malefica penetranta de cod genetic si incuibarita acolo care isvoraste in fiinta omului in momentul savirsirii pacatelor) si altele nu .

Care e mecanismul prin care energia malefica penetreaza codul genetic intiparit in toate celulele corpului nostru?

[Marimira]

@ zaharia_2009

Multumesc!

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Fani71

As vrea sa ne spui, draga Zaharia, si ce anume sfinti parinti (dar din cei clasici, din cei recunoscuti si acceptati de toata Biserica de mult, nu parintele Cleopa sau Arsenie) au dezvoltat aceasta teorie amanuntita a transmiterii pacatelor pe care ne-o dai tu aici.
(Pe care eu nu o neg, sunt doar unele puncte si unele formulari cu care nu sunt de acord, si cred ca tot pe baza biblica si patristica, nu din capul meu; eu neg formularea determinista si contabila, neg definitia canonului, care este straina credintei ortodoxe; afara numai daca este folosita ca o imagine, o metafora)
As vrea sa nu dai numai cate un citat, ci sa enumeri cateva scrieri.

Acum te rog sa ma ierti ... nu este treaba mea ca tu nu esti de acord cu batrinii enumerati . Ei in cartiile lor fac referire la parintii pe care se ,,sprijina" . De ex. gheronul Cleopa il are ca baza canonica pe sf. Vasile cel mare (dar nu numai ci si pe sf. Teodor studitul ...) iar ca baza dogmatica pe sf. Ioan Damaschin ! Si nu numai . Eu atunci cind discut cu voi nu stau inconjurat de carti ca sa fiu in postura copiistului si mai ales ca sa epatez, nu, eu stiu sigur ca citez si fac referiri la autoritati in domeniu . daca tu ai alte pareri ...este ,,dragostea" ta !
Pt. definitia canonului, cea straina de ortodoxie, iti recomand sa intri pe Google si sa tastezi ,,sf. canoane ortodoxe" si te va duce ,printre altele , la lucrarea parintelui Floca unde vei lectura singurica . Restul mai discutam ... Cunosc ceea ce negi si intr-o oarecare masura intuiesc apriori pozitia in subiecte . Eu cunosc o ortodoxie putin mai mucezita ,mai invechita ...mai... decit tine, dar asta nu ma face sa ma simt mai prost in ale ortodoxiei.
Ctindu-ti parerea si stiindu-ti bine pozitia chiar mi-am amintit de o intimplare a batrinului Cleopa : partiarhul Justin Moisescu a venit la Sihastria (unde se gasea cel mai mare duhovnic al Romaniei - desi ardelenii spun ca parintele Boca era cel mai mare ... la gram nu i-a stiut decit Hristos)insotit de o delegatie de catolici ,protestanti si neoprotestanti pt. a viizta minastirea dar mai ales pt. a le conferentia duhovnicul cu 4 clase, lor care erau niste savanti, despre rolul si pozitia femeii in societatea contemporana dar in viziunea crestina . Batrinul a inceput prin a arata ca numai crestinismul este acela care a restaurat pozitia de cinste a femeii si a copilului in societatea sclavagista si si ulterior , ca a dat prototipul fecioarei si a mamei crestine in persoana Preacuratei , ca a umplut de calitati si tarie femeia crestina prin numeroase chipuri de sfinte aratind posteritatii modul de comportament ,daruire si dragoste a femeii in societate si familie ... toti au inceput sa aplaude frenetic si sa-l felicite pe batrin . Dar cind acesta a trecut la analiza femei contemporane, la gradul ei de decadere, la comportamentul decadent , la chipul si la portul ei mult diferit de al sfintelor sau al Preacuratei, la pacatele desfrinarii, avortului a alegerii modului de trai in ,,familii" monoparentale, a preocuparilor si a practicarii profesiilor nepotrivite lor , a neascultarii ,nesupunerii si nerabdarii a nimica atit in familie cit si in societatea generala , mergind in cele din urma chiar pina a ajunge la polul opus Preacuratei . Sau altfel spus Hristos a restaurat-o la loc de cinste iar ea prin vointa proprie a renuntat la asta fugind exact in cealalta extrema . Ei , atunci , ne spune batrinul , ca nu-l mai aplaudau ci isi pusesera chipul in pamint fiecare si cautau sa termine mai repede coferinta deoarece intelegeau ce greseala fac bisericile lor si slujitorii acestora insuflindu-se de duh lumesc si complotind sociologic cu statul ateu impotriva lui Hristos, defavorizind de fapt femeia .

Dar asta este , mai spuneam acum citeva zile in incheierea unei interventii : daca ne dam dreptate unii altora la tot ce credem noi fiecare ne vom imprietenii mai lesne si mai trainic dar ...ne vom pierde sufletele . Stiti voi : ,,...orb pe orb calauzind..." .Hristos insusi ne spune : ,,... si pe voi va vor prigoni asemeni Mie" imbarbatindu-ne pt. orice !

În prealabil postat de zaharia_2009

Batrinul a inceput prin a arata ca numai crestinismul este acela care a restaurat pozitia de cinste a femeii si a copilului in societatea sclavagista si si ulterior , ca a dat prototipul fecioarei si a mamei crestine in persoana Preacuratei , ca a umplut de calitati si tarie femeia crestina prin numeroase chipuri de sfinte aratind posteritatii modul de comportament ,daruire si dragoste a femeii in societate si familie ... toti au inceput sa aplaude frenetic si sa-l felicite pe batrin . Dar cind acesta a trecut la analiza femei contemporane, la gradul ei de decadere, la comportamentul decadent , la chipul si la portul ei mult diferit de al sfintelor sau al Preacuratei, la pacatele desfrinarii, avortului a alegerii modului de trai in ,,familii" monoparentale, a preocuparilor si a practicarii profesiilor nepotrivite lor , a neascultarii ,nesupunerii si nerabdarii a nimica atit in familie cit si in societatea generala , mergind in cele din urma chiar pina a ajunge la polul opus Preacuratei . Sau altfel spus Hristos a restaurat-o la loc de cinste iar ea prin vointa proprie a renuntat la asta fugind exact in cealalta extrema . Ei , atunci , ne spune batrinul , ca nu-l mai aplaudau ci isi pusesera chipul in pamint fiecare si cautau sa termine mai repede coferinta deoarece intelegeau ce greseala fac bisericile lor si slujitorii acestora insuflindu-se de duh lumesc si complotind sociologic cu statul ateu impotriva lui Hristos, defavorizind de fapt femeia.

Desigur, se uita cine sau in fapt ce religie a plasat femeia in mocirla intelectuala in care a gasit-o Hristos. Si, de asemenea, se continua si in prezent discriminarea, dupa cum se vede din citatul de mai sus.

[Fani71]

În prealabil postat de zaharia_2009

Acum te rog sa ma ierti ... nu este treaba mea ca tu nu esti de acord cu batrinii enumerati . Ei in cartiile lor fac referire la parintii pe care se ,,sprijina" . De ex. gheronul Cleopa il are ca baza canonica pe sf. Vasile cel mare (dar nu numai ci si pe sf. Teodor studitul ...) iar ca baza dogmatica pe sf. Ioan Damaschin ! Si nu numai . Eu atunci cind discut cu voi nu stau inconjurat de carti ca sa fiu in postura copiistului si mai ales ca sa epatez, nu, eu stiu sigur ca citez si fac referiri la autoritati in domeniu . daca tu ai alte pareri ...este ,,dragostea" ta !
Pt. definitia canonului, cea straina de ortodoxie, iti recomand sa intri pe Google si sa tastezi ,,sf. canoane ortodoxe" si te va duce ,printre altele , la lucrarea parintelui Floca unde vei lectura singurica . Restul mai discutam ... Cunosc ceea ce negi si intr-o oarecare masura intuiesc apriori pozitia in subiecte . Eu cunosc o ortodoxie putin mai mucezita ,mai invechita ...mai... decit tine, dar asta nu ma face sa ma simt mai prost in ale ortodoxiei.
Ctindu-ti parerea si stiindu-ti bine pozitia chiar mi-am amintit de o intimplare a batrinului Cleopa : partiarhul Justin Moisescu a venit la Sihastria (unde se gasea cel mai mare duhovnic al Romaniei - desi ardelenii spun ca parintele Boca era cel mai mare ... la gram nu i-a stiut decit Hristos)insotit de o delegatie de catolici ,protestanti si neoprotestanti pt. a viizta minastirea dar mai ales pt. a le conferentia duhovnicul cu 4 clase, lor care erau niste savanti, despre rolul si pozitia femeii in societatea contemporana dar in viziunea crestina . Batrinul a inceput prin a arata ca numai crestinismul este acela care a restaurat pozitia de cinste a femeii si a copilului in societatea sclavagista si si ulterior , ca a dat prototipul fecioarei si a mamei crestine in persoana Preacuratei , ca a umplut de calitati si tarie femeia crestina prin numeroase chipuri de sfinte aratind posteritatii modul de comportament ,daruire si dragoste a femeii in societate si familie ... toti au inceput sa aplaude frenetic si sa-l felicite pe batrin . Dar cind acesta a trecut la analiza femei contemporane, la gradul ei de decadere, la comportamentul decadent , la chipul si la portul ei mult diferit de al sfintelor sau al Preacuratei, la pacatele desfrinarii, avortului a alegerii modului de trai in ,,familii" monoparentale, a preocuparilor si a practicarii profesiilor nepotrivite lor , a neascultarii ,nesupunerii si nerabdarii a nimica atit in familie cit si in societatea generala , mergind in cele din urma chiar pina a ajunge la polul opus Preacuratei . Sau altfel spus Hristos a restaurat-o la loc de cinste iar ea prin vointa proprie a renuntat la asta fugind exact in cealalta extrema . Ei , atunci , ne spune batrinul , ca nu-l mai aplaudau ci isi pusesera chipul in pamint fiecare si cautau sa termine mai repede coferinta deoarece intelegeau ce greseala fac bisericile lor si slujitorii acestora insuflindu-se de duh lumesc si complotind sociologic cu statul ateu impotriva lui Hristos, defavorizind de fapt femeia .

Dar asta este , mai spuneam acum citeva zile in incheierea unei interventii : daca ne dam dreptate unii altora la tot ce credem noi fiecare ne vom imprietenii mai lesne si mai trainic dar ...ne vom pierde sufletele . Stiti voi : ,,...orb pe orb calauzind..." .Hristos insusi ne spune : ,,... si pe voi va vor prigoni asemeni Mie" imbarbatindu-ne pt. orice !

Nu inteleg de loc, dar chiar de loc, ce legatura are povestea asta cu femeia cu mine si ideile expuse de mine. Tu ma crezi o feminista inversunata care argumenteaza pentru libertinaj?

Am sa caut in dogmatica sfantului Ioan Damaschinul si la sfantul Vasile, dar nu cred sa gasesc acolo vreo teorie amanuntita despre cum anume exact se rascumpara pacatele, pana la cate generatii, si cum anume se pot plati in iad pacatele nerespectarii nu stiu carui canon. Ideile astea, cu tot respectul, parintele Cleopa (daca intr-adevar el a zis asta, uneori ucenicii isi inteleg gresit maestrul si il citeaza aiurea) pare sa le fi adaptat dupa doctrina purgatoriului. Acolo cica oamenii ispasesc nu pacatele, ci vina legata de pacat, penitenta pe care nu au facut-o in lume sau de care nu au fost dezlegati prin indulgente. (Sa nu se supere Elizabeta, poate am inteles eu gresit dar asa am invatat) Sunt straine ortodoxiei astfel de calcule. Ortodoxia nu are de altfel o doctrina sistematizata complet despre viata de apoi. Exista mai multe feluri de a privi iadul si raiul, care se intalnesc la Sfintii Parinti. Voi mai reveni (spun mereu asta, recunosc dar nu am timp...)

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Fani71

Nu inteleg de loc, dar chiar de loc, ce legatura are povestea asta cu femeia cu mine si ideile expuse de mine. Tu ma crezi o feminista inversunata care argumenteaza pentru libertinaj?

Am sa caut in dogmatica sfantului Ioan Damaschinul si la sfantul Vasile, dar nu cred sa gasesc acolo vreo teorie amanuntita despre cum anume exact se rascumpara pacatele, pana la cate generatii, si cum anume se pot plati in iad pacatele nerespectarii nu stiu carui canon. Ideile astea, cu tot respectul, parintele Cleopa (daca intr-adevar el a zis asta, uneori ucenicii isi inteleg gresit maestrul si il citeaza aiurea) pare sa le fi adaptat dupa doctrina purgatoriului. Acolo cica oamenii ispasesc nu pacatele, ci vina legata de pacat, penitenta pe care nu au facut-o in lume sau de care nu au fost dezlegati prin indulgente. (Sa nu se supere Elizabeta, poate am inteles eu gresit dar asa am invatat) Sunt straine ortodoxiei astfel de calcule. Ortodoxia nu are de altfel o doctrina sistematizata complet despre viata de apoi. Exista mai multe feluri de a privi iadul si raiul, care se intalnesc la Sfintii Parinti. Voi mai reveni (spun mereu asta, recunosc dar nu am timp...)

Nu ne intelegem de loc . Nu vreau sa spun nimic (cel putin acum)despre feminism si altele conexe .Nici pe departe. Ci am vrut sa spun ca atunci cind par.Cleopa spunea ceva pe placul ...altcuiva era aplaudat si apreciat iar cind nu se imbufna lumea si lasa capul jos ca atitudine dezaprobatoare , contrara . Dar nu puteam sa-ti spun decit concluzia povestii pt. atunci nu mai intelegeai chiar nimic .Acum si aici de atitudini este vorba si nu de substanta in sine . Restul, am spus ca stiu cam cum gindesti iar alte ori chiar intuiesc bine ce urmeaza sa zici. Desre invatatura privitoare la rai ...nu ma surprinde ceea ce sti tu sau ceea ce crezi .Numai ca nu este asa. Biserica ortodoxa, cel putin cea romana invata inca de la inceputul sec XX ca raiul ca si iadul sunt atit locuri reale dar si stari sufletesti ...si tot ce decurge din aceasta . Exista o idee unitara despre rai-iad tu de unde ai scos-o pe cea cum ca este invers ? Te rog sa-mi faci cind ai timp o explicatie (eu personal le apreciez pe cele mai detaliate ,mai cuprinzatoare, cit mai explicite) despre care este marea diferenta dintre PACAT-VINA LEGATA DE PACAT, pe mine unul mai incuiat cu asemenea afirmatie ! Ce inseamna ,,vina legata de pacat " ? adica ,,vina vinei" sau cum ????(pacat= vina).
Ortodoxii nu au nici o legatura cu purgatoriul, dar nici una . Este doar parerea ta ! Daca nu ai facut canon pt. pacate sau mori in timp ce il indeplinesti te duci frumusel in iad unde continui sa il faci iar de acolo te scoate biserica cu rugaciunile ei , sarindarele de primele 40 de zile cit si cele ulterioare cite or fi ele . Fara nici un purgatoriu si fara nici un imprumut de doctrina catolica . Nu cunosc personal nici un caz de imprumut de doctrina de la catolici . Invers da . Nu sunt profesor universal (am ironizat calitatea ,,universitar")dar nu am fost invatat si nici personal nu am citit pina in prezent ca ortodoxilor le-ar fi plins obrazul pe la filosofiile catolicilor invatati si cu Duhul Sfint pierdut pt. ca ei nu ar fi fost in stare sa inteleaga ceva sau mai precis spus ca Duhul Sfint pe ei nu ar fi vrut sa-i invete. Cred ca acum nu incepi sa te rastesti la mine de unde stiu eu ca acesti catolici au pierdut D.Sf. In primul si in primul rind din rostirea crezului la versetul :,, intr-una sfinta ,soborniceasca si apostoleasca biserica " , ei de care sobornicitate tin ???, de a conciliilor lor , nu ??? Si mai pe urma din cauza tuturor inventiilor lor dogmatice si canonice bagate in cult !

De ce ai tu neclaritatile acestea si de ce nu ai deja cunostiintele precise ?
La noi in Romania parintele Steinhard in ,,Jurnalul fericirii" da o nuanta frumoasa dragostei lui D.zeu pt. om cind spune ca Acesta nu este un contabil ca sa numere la pacate si sa le contabilizeze ci el este un lord si mai mult iarta decit sa numere. Dar acesta este un cuvint f. greu , metaforic deoarece nu poti ignora canoanele ,sa te culci pe aceasta ureche si sa faci pacatele pe care le poftesti si si de cite ori le vrei si mai ales cit timp ai chef pt. ca ... El este un lord si iarta. O asemenea atitudine inseamna defapt hula impotriva D.Sf. Deasemenea parintele Efrem sirul atrage atentia spunind : ,, ai grija frate sa nu hulesti pe D.zeu pt. ca mai intii de toate El este iubitor si mai apoi judecator " . dar si acesta este un cuvint greu deoarece stim f. bine ca Hristos este drept judecator , adica iarta dar nu complet , nu orice si mai ales nu fara conditii deoarece sfintele canoane sunt insuflate de D.Sf. Daca nu ar fi fost asa nu ar fi dat canoanele. Adica ne trage mai usor de urechi dar de tras tot ne trage deoarece pacatele sunt urite mult de El !

[Noesisaa]

Despre vina legata de pacat la romano-catolici.
Pacatul= fapta rea in sine (ex. Am omorat un om.) Se iarta prin parere de rau si spovedanie.
Vina=ofensa adusa lui Dumnezeu, raul pe care l-ai produs in societate, urmarile pacatului etc.

Ca exemplu, era o povestioara intr-un manual de clasa a IV-a cu un tata care avea un fiu tare obraznic, si la un moment dat tatal s-a hotarat sa bata un cui in usa la fiecare prostie pe care o face baiatul. Se umple usa de cuie, baiatul la un moment dat isi da seama cat rau face si cat de tare l-a suparat pe tatal lui si-i spune ca de acum inainte va face cate o fapta buna pentru fiecare cui din usa. Tatal plin de dragoste ca si-a revenit baiatul la ganduri mai bune si-l iarta, spune ca bine, si de fiecare data cand fiul facea o fapta buna scotea un cui din usa. Si dupa o vreme baiatul a facut atatea fapte frumoase incat toate cuiele au fost scoase. Fericit, ii spune tatalui: "Tata, tata, nu mai sunt cuie in usa!" Dar tatal raspunde: "Dar au ramas gaurile cuielor...".

Ei, gaurile astea sunt vina pentru pacat, care desi iertat, lasa urma in sufletul omului si care nu il lasa sa fie vrednici sa mearga direct in Rai. Vina pe care catolicii spun ca se sterge printr-o stationare temporara in purgatoriu unde un foc purificator ii scapa pe oameni, de altfel buni crestini care s-au spovedit de toate pacatele mortale, si deja mantuiti, de aceste pete ramase ale pacatului pe sufletul lor pentru a intra perfect curati in Rai. Rugaciunile celor vii pentru sufletele din purgatoriu le ajuta sa iasa mai repede din purgatoriu si sa intre in imparatia lui Dumnezeu.

Cam asa am inteles eu problema cu purgatoriul si vina legata de pacat.
La ortodocsi din cate stiu eu nu este nici o ideologie atat de detaliata si precisa despre ce si cum se intampla dupa moarte. Din cate stiu eu ideea cu Vamile Vazduhului nu este acceptata in nici un caz ca dogma, ci mai mult ca posibilitate. Ce stim sigur din Sf Scriptura este ca este rai si este iad, cei rai merg la iad, cei buni la rai. Daca merg la rai doar cei perfect, sau aproape perfect buni, este discutabil. Sau cat de rau trebuie sa fii ca sa ajungi in iad din nou este discutabil. Sunt canoanele echivalentul unui fel de foc al purgatoriului, dar in timpul vietii? Discutabil, desi unii nu ar recunoaste in nici un chip, am impresia ca unii cam asa le vad (cei care vad in canon un fel de pedeapsa pentru ispasirea pacatului pe care daca nu il indeplinesti nu ti se iarta pacatul, desi este incorect, canonul fiind pentru indreptarea vietii, sau asa ar trebui sa fie).

În prealabil postat de zaharia_2009

sfintele canoane sunt insuflate de D.Sf. Daca nu ar fi fost asa nu ar fi dat canoanele

Vezi ca ti-ai muscat coada

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Noesisaa

Despre vina legata de pacat la romano-catolici.
Pacatul= fapta rea in sine (ex. Am omorat un om.) Se iarta prin parere de rau si spovedanie.
Vina=ofensa adusa lui Dumnezeu, raul pe care l-ai produs in societate, urmarile pacatului etc.

Ca exemplu, era o povestioara intr-un manual de clasa a IV-a cu un tata care avea un fiu tare obraznic, si la un moment dat tatal s-a hotarat sa bata un cui in usa la fiecare prostie pe care o face baiatul. Se umple usa de cuie, baiatul la un moment dat isi da seama cat rau face si cat de tare l-a suparat pe tatal lui si-i spune ca de acum inainte va face cate o fapta buna pentru fiecare cui din usa. Tatal plin de dragoste ca si-a revenit baiatul la ganduri mai bune si-l iarta, spune ca bine, si de fiecare data cand fiul facea o fapta buna scotea un cui din usa. Si dupa o vreme baiatul a facut atatea fapte frumoase incat toate cuiele au fost scoase. Fericit, ii spune tatalui: "Tata, tata, nu mai sunt cuie in usa!" Dar tatal raspunde: "Dar au ramas gaurile cuielor...".

Ei, gaurile astea sunt vina pentru pacat, care desi iertat, lasa urma in sufletul omului si care nu il lasa sa fie vrednici sa mearga direct in Rai. Vina pe care catolicii spun ca se sterge printr-o stationare temporara in purgatoriu unde un foc purificator ii scapa pe oameni, de altfel buni crestini care s-au spovedit de toate pacatele mortale, si deja mantuiti, de aceste pete ramase ale pacatului pe sufletul lor pentru a intra perfect curati in Rai. Rugaciunile celor vii pentru sufletele din purgatoriu le ajuta sa iasa mai repede din purgatoriu si sa intre in imparatia lui Dumnezeu.

Cam asa am inteles eu problema cu purgatoriul si vina legata de pacat.
La ortodocsi din cate stiu eu nu este nici o ideologie atat de detaliata si precisa despre ce si cum se intampla dupa moarte. Din cate stiu eu ideea cu Vamile Vazduhului nu este acceptata in nici un caz ca dogma, ci mai mult ca posibilitate. Ce stim sigur din Sf Scriptura este ca este rai si este iad, cei rai merg la iad, cei buni la rai. Daca merg la rai doar cei perfect, sau aproape perfect buni, este discutabil. Sau cat de rau trebuie sa fii ca sa ajungi in iad din nou este discutabil. Sunt canoanele echivalentul unui fel de foc al purgatoriului, dar in timpul vietii? Discutabil, desi unii nu ar recunoaste in nici un chip, am impresia ca unii cam asa le vad (cei care vad in canon un fel de pedeapsa pentru ispasirea pacatului pe care daca nu il indeplinesti nu ti se iarta pacatul, desi este incorect, canonul fiind pentru indreptarea vietii, sau asa ar trebui sa fie).

Nu critic si nu comentez nicicum aceasta postare . Dar sa incercam sa folosim acest exemplu si pt. o alta fata a sa deoarece este prielnic. Stim ca unul din multele pacate pe care le poate face om este si ,,tinerea de minte " a raului produs de altul asupra ta. Parintii invata ca cel care greseste este obligat sa-si ceara iertare pt. greseala sa de 3 ori de la celalalt (in cazul in care a cerut o data sau si a doua oara si nu a primit iertare)dar daca a treia oara nu i s-a iertat atunci el este deslegat automat de greseala (pt. cainta sa) pasindu-i pacatul neiertatorului impietrit . In al doilea rind (si cred ca toata lumea cunoaste ca pe aceasta tema au existat neincetat discutii atit filosofice cit si duhovnicesti) daca ai spus ca ierti , pai iertat este, iertarea nu este doar din gura ci din suflet . Adica nu spui din gura ca ierti dar din suflet tot iti aduci aminte si il ,,socresti" pe celalalt tot invinuindu-l . Cind ai dat iertare ai sters complet tot evenimentul pt. vecie din suflet si memorie. Ori, asa cum si acest exemplu aduce in discutie, de cite ori te uiti la usa si vezi gaurile cuielor (cuiele nu le mai vezi deoarece baiatul s-a oprit de la pacate) iti dai seama si-ti reamintesti ce rau a facut el cu pacatele sale ! Sau altfel spus , gaurile te ajuta sa nu uiti raul pricinuit si atita timp cit exista gaurile exista in fata ochilor si pacatele fiului . Sau ...iertarea nu este pe de-antregul ! Si, cum judecam in aceasta situatie raportul vina -pacat -iertare ? Deoarece urma cuielor ramine etern, adica atita timp cit exista lemnul usii , adica constiinta aceluia asupra caruia s-a rasfrint pacatul copilului !
Iata deci, ca si pildele frumoase atrag atentia asupra faptului ca... iertare, iertare dar pacatele sadesc in constiinta amintirea vesnica a pacatului savirsit de care la urma urmei trebuie sa ne ferim deoarece este un alt pacat. Chiar sunt povesti in Proloage in care calugari batrini sau pustnici vietuitori la marginea unui sat au fost invinuiti si pedepsiti pe nedrept de sateni pt. fapte ipotetice dar care la un timp s-au dovedit false iar pustnicii isbaviti de pacate cu multa staruinta . Iar ei, aici este interesant, au spus ca pt. staruinta satenilor in a-si cere iertare ii iarta dar ca parasesc locul acela pt. totdeauna , adica nu mai ramin rugatori si pentru satul respectiv, ca urmare a greselii de care s-au facut vinovati acestia . Im, cam greu de inteles bine, bine aceste pilde ! Parerea mea, dumneata sora ce zici ?