|
#21
|
|||
|
|||
Citat:
Stii cum se zice: boala lunga, moarte sigura. Daca lasi lucrurile in seama timpului, chiar daca nu o vei vedea murind trupeste, cu siguranta va muri duhovniceste iar acea fereastra ingusta in care inca putea cineva sa mai faca ceva pentru ea o sa dispara cu totul. Cu avortul e relativ simplu: daca sarcina pune in pericol viata mamei, este justificat moral. Iar aici sunt doua aspecte: daca sarcina este viabila dar pune in pericol viata mamei sau nu este. In primul caz e vorba de o alegere dureroasa, in al doilea clar, nici nu se discuta, moral vorbind nici nu se poate numi avort. Si desigur, mai exista cazul: sarcina nu pune in pericol viata mamei, poate fi viabila, dar exista riscul sa fie un copil cu malformatii grave, pentru ca de ex. mama a facut chimioterapie in timp ce era insarcinata. Asta e trist si dureros si o decizie dificila mai ales pentru o constiinta morala puternica.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#22
|
|||
|
|||
Frate Urbanophon, da o situatie sensibila,care trebuie tratata cu multa sensibilitate si atentie.Nu pot sa nu subliniez,ca extrem de valoroase toate cele 4 mesaje ale fratelui CristianR. Am observat ca uneorri e bine sa subliniezi importanta unor mesaje, ptr cazul cand unii oameni nu sunt lamuriti legat de o anumita situatie,mai ales cand sunt mai multe parreri.
Citat:
Citat:
__________________
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...-ca-pe-erezii/ "Când am ieșit pe ușa care mă purta spre libertate, am știut că dacă nu las ura și amărăciunea în spate, voi continua să fiu în închisoare".-Nelson Mandela |
#23
|
|||
|
|||
Aoleu... In niciun caz sever, e greu de tot si nici intelegere nu vrea, trebuie sa se agate de ceva si sa poata merge mai departe. Dar ce si cum sa faci nu stiu.
|
#24
|
|||
|
|||
Avortul. Nu vreau sa fiu avocatul unui asemenea pacat. Daca ma va pune in situatia sa aprob ca avortul a fost justificat...acolo nu stiu cum sa fac. Daca ii zic transant ca a facut un pacat grav, ii tai craca...daca o intorc si o ard ca un politician...ma simt eretic. N-am avut niciodata sentimentul asta...pana acum...
Daca era alta situatia...si venea o domnita bine mersi sa imi zica ca a facut avort. Apoi ii spuneam verde in fata ce stiu si ce cred. Si eu cred in Biserica mea si in invatatura Ei. Nu caut ordonante de urgenta din mila fata de pacatul pacatosilor, din care cel dintai sunt eu. :) |
#25
|
||||
|
||||
Nu trebuie sa decizi tu daca a fost sau nu justificat. Nu-ti lua o povara mai mare decat poti duce. Ii poti spune ce crezi despre avort in general si ca ea este un caz special, pe care nu esti chemat sa-l judeci. Nici duhovnicul nu face asta; rolul lui este mai ales acela de a da iertare; care e cel mai bun leac pentru sufletele indurerate.
Dar e important, intr-adevar, sa inteleaga si ea, ca si noi toti, ca are nevoie de iertare. Nu mai mult decat noi, care poate n-am facut sau n-am indemnat pe cineva la avort, insa poate am omorat suflete prin actiunile sau inactiuunile noastre, ceea ce e si mai grav. Sa nu fii in pozitia acuzatorului, atunci cand vrei sa constientizezi pe cineva, ci pe cea a unui frate care considera ca pacatul celuilalt este, cumva, si al sau propriu si il regreta, plangandu-l impreuna.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) |
#26
|
|||
|
|||
Multumesc de sfaturi.
Doamne ajuta! |
#27
|
|||
|
|||
Frumos spus!
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#28
|
||||
|
||||
Cand parinti idioti se intalnesc cu doctori cretini, cu totii avand o predispozitie spre crima, ce oate iesi ? Ei bine, poate iesi un copil sanatos. Lauda Domnului!
Intamplarea a avut loc recent, in Franta si este relatata aici. Pe scurt, un cuplu astepta un copil. Femeia este insarcinata in luna a 8-a. Dar un RMN arata ca micutul nu e bine. Medicii au declarat ca 80% din creier nu functioneaza si copilul va fi paralizat, neputand nici sa bea, nici sa manance. Si atunci, parintii, in acord cu medicii, decid ceea ce in nouvorba medicala s-ar numi "intreruperea terapeutica a sarcinii". Ca de avort nu mai putem vorbi in luna a 8-a. Zis si facut: se repereaza vasele ombilicale ale copilului si i se injecteaza substanta letala. Moartea fatului in uter este constatata la scurt timp dupa aceea. Drept care toata lumea e satisfacuta de succesul "interventiei terapeutice" si astepta nasterea unui copil mort. Intr-adevar, copilul s-a nascut. Dar, in ciuda tratamentului, era viu. Mai mult decat atat, pare sanatos. Exista deja mai multe asociatii ai caror membri sunt foste victime ale parintilor si medicilor complici (cand nu chiar instigatori), care au supravietuit tentativelor de omor. In acest caz, parintii se declara in detresa psihologica. Cred si eu: asteptau un copil mort. Chiar de ei. Si apare un copil viu. Ei se indreapta contra spitalului si medicilor respectivi, care au ratat misiunea lor: aceea de a-si omori pacientii prin injectie letala. Sau, poate ca detresa psihologica vine si din faptul ca se gandesc ca odata, poate cand copilul lor va avea 16 ani, poate mai tarziu, ei vor trebui sa-i spuna adevarul, fiindca altfel il va afla singur. "Stii, iubitul tatii/mamii, noi am facut tot posibilul sa te omoram. Dar, iarta-ne: nu am reusit!"
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
|