Pentru o intelegere corecta a ortodoxiei

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de bogdan268

Ştiu că Iisus s/a botezat la 30 de ani, dar eu n/am întrebat dacă prin botezul Lui, Iisus a răscumpărat toate păcatele omului, ci dacă prin moartea Lui.

Eu ti-am raspuns la intrebarea asta:

În prealabil postat de Bogdan228

in concluzie: cum rămâne cu Botezul ? Clar şi univoc.

Cind formulezi a doua intrebare abuzezi "rascumparare" si, prin extensie, "mintuire" pentru ca nu se refera la rascumparare individuala, caz in care raspunsul la intrebarea ta ar fi categoric NU (pacatele celor care au trait inaintea Sa nu au fost iertate apriori, fara judecata, si nici nu ofera "un cec in alb" pentru cei de dupa cu care ei sa-si plateasca pacatele, oricare ar fi ele), ci la rascumpararea omenirii din robia Mortii. Prin patimile, moartea si invierea Sa Mintuitorul a scos sufletele celor adormiti mai inainte din casa mortii, ii aduce la sine pe dreptii de dupa si ofera garantia invierii celor care se muncesc in viata inspre mintuire.

[bogdan268]

@Fani71
Referitor la întrebarea 3 spui: da, Iisus a răscumpărat păcatul strămoşesc, dar nu putem să stăm cu mâinile în sân şi să aşteptăm să fim luaţi în rai. Adică noi ce trebuie să facem, să mai facem un botez prin care să mai ştergem în că o dată (de ce ?) acest păcat strămoşesc pe care spui că Iisus l/a mai răscumpărat o dată !
În legătură cu reconfirmarea răspunsului la întrebarea 2, mulţumesc, îmi este mult mai clară poziţia ortodoxă.
Cine ştie, poate voi citit vreodată şi cartea aceea, dacă spui că este de catehism (dacă o voi găsi şi voi avea timp).
Câteva fraze sunt binevenite (condiţionae de concizie), însă nu o pagină.

@Orthodoxia.i.thanatos
Deci răscumpărarea este exclusiv universalizată, generalizată ... pentru omenire şi nu individuală.
..................

Să văd dacă am înţeles bine:
Iisus s/a răstingnit (murit) pentru posibilitatea de mântuire a noastră.
Iisus a luat asupra Sa tot blestemul şi păcatul care căzuse pe seama omului (nu a individului), oameni care au trăit atât până, cât şi după El.
Până la moartea lui Iisus, omul nu putea ajunge la Dumnezeu, decât prin jertă divină, ceea ce şi făcut El, permiţând ascederea directă şi nemijlocită a oamenilor spre Dumnezeu după anul 33. Dar până atunci ?!
Toţi care cred în Iisus care a înviat, ajung să poată călca moartea în picioare, şi să “învie” la sfârşitul veacurilor pentru judecată. Dar toţi oamenii trebuie să “învie” pentru judecată, pentru că nu pot fi “direcţionaţi” spre cele două căi fără a trece prin “bilanţ”.
Iisus desăvârşeşte răscumpărarea omului de păcatele înaintaşilor (până în anul 0), care stricaseră puritatea iniţială a chipului omului, păcate care generic au inclus şi pe cel originar, iar după moartea Lui trebuie făcut Botez pentru a spăla individual acest păcat moştenit.

A patra întrebare:
Este adevărat faptul că Biblia pe care o ţinem azi în mână (pe lângă faptul că este considerată “cuvântul lui Dumnezeu”) este o antologie, colecţie, însumare de texte compuse, revizuite, ajustate, îmbinate de către zeci (poate sute) de autori (oameni) anonimi, copşti, scribi, copişti, necunoscuţi (unii poate chiar nouă), dar şi nici între ei (mulţi dintre ei) toate acestea realizându/se pe multe secole (7,8 sau 9 secole) ?

[Fani71]

În prealabil postat de bogdan268

@Fani71
Referitor la întrebarea 3 spui: da, Iisus a răscumpărat păcatul strămoşesc, dar nu putem să stăm cu mâinile în sân şi să aşteptăm să fim luaţi în rai. Adică noi ce trebuie să facem, să mai facem un botez prin care să mai ştergem în că o dată (de ce ?) acest păcat strămoşesc pe care spui că Iisus l/a mai răscumpărat o dată !
În legătură cu reconfirmarea răspunsului la întrebarea 2, mulţumesc, îmi este mult mai clară poziţia ortodoxă.

Nu mi se pare ca am reconfirmat ce au scris altii, poate ce am scris eu inainte, cu complectari.

Intrebarea 3: nu exista decat un singur botez. Insa noi mai pacatuim si dupa botez, pentru ca Dumnezeu vrea ca noi sa facem sa rodeasca botezul in noi, constient. Pentru pacatele de dupa botez exista taina spovedaniei, care continua botezul, ca sa zic asa.
Pacatul stramosesc este rascumparat in sensul ca prin botez (care este participarea la moartea si invierea lui Hristos) noua ni se da posibilitatea sa invingem ispitele si sa ne apropiem de Dumnezeu, nu mai suntem sub robia mortii, El ne-a eliberat. Acum 'mingea este la noi' ;-)
Este si un paradox aici: in acelasi timp suntem deja cu Dumnezeu si trebuie sa ne apropiem de l, in acelasi timp suntem rascumparati si trebuie sa lucram ca sa fim, in acelasi timp Hristos este in noi si noi trebuie sa ii deschidem sa intre.. Asa e crestinismul, plin de paradoxuri, pentru ca intrece ratiunea umana.

Urmeaza...

[anna21]

În prealabil postat de bogdan268

Al treilea punct neclar mie:

Ştiu că Botezul reprezintă un ritual religios prin care, pe lângă sărbătoarea aderării nou-născutului la comunitatea în mijlocul căreia s/a născut, are menirea de a “spăla” păcatul strămoşesc (originar, înfăptuit de către Adam şi Eva ...).
Or, când Iisus a murit crucificat, El a anulat, înlăturat, revocat, mântuit pe Om de toate păcatele trecute sau viitoare, deci şi de păcatul strămoşesc ?
Atunci de ce Botezul reprezintă şi o acţiune de “iertare” a păcatului originar, deşi Iisus l/a înlăturat ?
Doctrina ortodoxă afirmă că: orice copil e condamnat încă înainte de a se naşte la moştenirea unui păcat al unui strămoş îndepărtat ?

Botezul reprezinta MOARTEA omului pentru aceasta viata si INVIEREA PT VIATA INTRU HRISTOS.
Nastere in Duh.
Iisus a spus f clar: nasterea "de sus" este o conditie pentru a intra in Imparatia lui Dumnezeu.
Copiii nu sunt "condamnati" cum spui tu. Pacatul stramosesc inseamna firea pacatoasa, predispozitia noastra spre rau. Asta se mosteneste, nu un pacat in sine, ci EFECTUL lui.
In acest sens, botezul devine o eliberare de efectul pacatului lui Adam. La botez omul primeste Har din plin, ceea ce este foarte important deoarece "inarmeaza" omul in lupta cu pacatul. Iisus a fost ispitit in pustie dupa botez. Noi toti suntem ispititi si trebuie sa luptam cu pacatul..
Un om neglijent, care nu se ingrijeste in permanenta de sufletul lui, care nu lupta cu ispitele, nu va fi mantuit, chiar daca a fost botezat.
Viata dupa botez trebuie sa fie a lui Hristos, nu a noastra, din moment ce El ne-a rascumparat.

Trebuie sa intelegi ca omul nu poate fi rupt de Dumnezeu. Omul a fost creat pt. comuniune cu Dumnezeu. Starea lui fireasca este cunoasterea si ascultarea lui Dumnezeu.
Toata creatia exista doar prin si pentru Iisus Hristos (Coloseni 1:15-17)

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de bogdan268

@Fani71
A patra întrebare:
Este adevărat faptul că Biblia pe care o ţinem azi în mână (pe lângă faptul că este considerată “cuvântul lui Dumnezeu”) este o antologie, colecţie, însumare de texte compuse, revizuite, ajustate, îmbinate de către zeci (poate sute) de autori (oameni) anonimi, copşti, scribi, copişti, necunoscuţi (unii poate chiar nouă), dar şi nici între ei (mulţi dintre ei) toate acestea realizându/se pe multe secole (7,8 sau 9 secole) ?

Nu revizuita si nu ajustata (nu iau in calcul bibliile neoprotestante)! Cel mai vechi exemplar pare sa fie Codex Sinaiticus, datat 300 -350 AD. Nu exista diferente fata de textele folosite pentru compilarea versiunii King James (1611), considerata astazi de referinta in limba engleza.

[bogdan268]

(Cu toate că am spus că nu/mi voi împărtăşi în acest topic opiniile personale, încalc această făgăduială cu bunăvoinţa dumneavoastră, pentru a aduce o lămurire în plus a imboldului care m/a determinat să pornesc acest demers de informare certă şi justă.)

Această hotărâre a mea de a/mi astupa golurile sau a/mi reconfirma ceea ce ştiam sau intuiam deja în ceea ce priveşte doctrina ortodoxă a pornit dintr/un singur lucru.
Iubesc prea mult oamenii pentru accepta ideea că nu toţi vor ajunge la Dumnezeu.
Şi când zic asta îmi închipui atât copiii africani care mor la vârste fragede (care nu au auzit de doctrina ortodoxă), cât şi pe Dalai Lama (care cunoaşte mai bine decât mine această doctrină, însă nu a acceptat/o).
Mă tot gândesc la ce ar fi un creştin/ortodox dacă l/ar auzi pe Ghandi spunând: “Eu sunt hindus, sunt musulman, sunt evreu, sunt creştin, sunt budist”. Nu ştiu, oare l/ar considera eretic, gândindu/se, după cum îi “dictează” doctrina că poteca lui s/ar bifurca descendent cu mult înainte de a ajunge la Dumnezeu. Eu nu pot accepta asta.
Nu pot accepta un Dumnezeu care a spus lucrul acesta, dacă l/a spus. Atunci eu nu cred în Dumnezeul ortodox.
Nu pot accepta faptul că după doctrina ortodoxă cei mai aproape de Dumnezeu v/or sta doar cei 150 de milioane de ortodocşi, iar celelalte miliarde de oameni vor sta pe la etajele 2,3,4,5,6 dacă ar fi să ne imaginăm un bloc cu 10 etaje drept raiul sau ce va fi după moarte.
Nu pot accepta faptul că ateii care au dus o viaţă în spiritul moralei, au respectat codul penal şi civil, cu toate că nu au crezut în Iisus Cristos, vor ajunge la subsolul acelui bloc (în iad).
Nu pot accepta un Dumnezeu părtinitor, care ţine doar cu creştin/ortodocşii şi îi lasă la etajul 9 pe catolici, la 8 pe protestanţi.
Nu pot accepta o doctrină care ne învaţă că miliardul de indieni trăiesc în minciună şi nu vor ajunge lângă Dumnezeu.
Nu/mi pot închipui un preot de altă religie, care după moarte, va sta pe etajul 8 şi nu lângă Dumnezeu, pentru că ortodocşii consideră că dintre toate religiile de pe planeta Terra ei sunt posesorii şi păstrătorii adevărului absolut, în forma lui imuabilă, iar cine a cunoscut acest adevăr şi nu l/a adoptat, nu l/a îmbrăţişat, nu va ajunge lângă Dumnezeu, ci mult mai departe de El.

[Fani71]

În prealabil postat de bogdan268

(Cu toate că am spus că nu/mi voi împărtăşi în acest topic opiniile personale, încalc această făgăduială cu bunăvoinţa dumneavoastră, pentru a aduce o lămurire în plus a imboldului care m/a determinat să pornesc acest demers de informare certă şi justă.)

Această hotărâre a mea de a/mi astupa golurile sau a/mi reconfirma ceea ce ştiam sau intuiam deja în ceea ce priveşte doctrina ortodoxă a pornit dintr/un singur lucru.
Iubesc prea mult oamenii pentru accepta ideea că nu toţi vor ajunge la Dumnezeu.
Şi când zic asta îmi închipui atât copiii africani care mor la vârste fragede (care nu au auzit de doctrina ortodoxă), cât şi pe Dalai Lama (care cunoaşte mai bine decât mine această doctrină, însă nu a acceptat/o).
Mă tot gândesc la ce ar fi un creştin/ortodox dacă l/ar auzi pe Ghandi spunând: “Eu sunt hindus, sunt musulman, sunt evreu, sunt creştin, sunt budist”. Nu ştiu, oare l/ar considera eretic, gândindu/se, după cum îi “dictează” doctrina că poteca lui s/ar bifurca descendent cu mult înainte de a ajunge la Dumnezeu. Eu nu pot accepta asta.
Nu pot accepta un Dumnezeu care a spus lucrul acesta, dacă l/a spus. Atunci eu nu cred în Dumnezeul ortodox.
Nu pot accepta faptul că după doctrina ortodoxă cei mai aproape de Dumnezeu v/or sta doar cei 150 de milioane de ortodocşi, iar celelalte miliarde de oameni vor sta pe la etajele 2,3,4,5,6 dacă ar fi să ne imaginăm un bloc cu 10 etaje drept raiul sau ce va fi după moarte.
Nu pot accepta faptul că ateii care au dus o viaţă în spiritul moralei, au respectat codul penal şi civil, cu toate că nu au crezut în Iisus Cristos, vor ajunge la subsolul acelui bloc (în iad).
Nu pot accepta un Dumnezeu părtinitor, care ţine doar cu creştin/ortodocşii şi îi lasă la etajul 9 pe catolici, la 8 pe protestanţi.
Nu pot accepta o doctrină care ne învaţă că miliardul de indieni trăiesc în minciună şi nu vor ajunge lângă Dumnezeu.
Nu/mi pot închipui un preot de altă religie, care după moarte, va sta pe etajul 8 şi nu lângă Dumnezeu, pentru că ortodocşii consideră că dintre toate religiile de pe planeta Terra ei sunt posesorii şi păstrătorii adevărului absolut, în forma lui imuabilă, iar cine a cunoscut acest adevăr şi nu l/a adoptat, nu l/a îmbrăţişat, nu va ajunge lângă Dumnezeu, ci mult mai departe de El.

Sa-ti spun un secret, nici eu nu pot accepta.
Sa se arunce acum pe mine toti fundamentalistii de pe forum, daca vor.
Trebuie sa distingi intre crestinismul adevarat si fundamentalism, ca sa-ti poti face o parere, Bogdan.

Nu scrie nicaieri ca cei care nu sunt ortodocsi nu vor ajunge la Dumnezeu nicodata, ca nu au nici o sansa de mantuire. Se spune doar ca crestinismul in varianta ortodxa este calea cea mai desavarsita spre Dumnezeu. Pentru cca Dumnezeu s-a facut om pentru noi - cum poate fi Dumnezeu mai aproape de noi decat atata? Toate tainele intrevazute inainte de alte religii si pe urma au fost aduse sub nasul nostru, ca sa zic asa, au fost aduse chiar in trupul nostru.

Personal, il admir mult pe Gandhi. Unul ca el dovedeste ca pana la urma, caile se pot intalni.
Calea lui nu e a fiecaruia, bineinteles.

Asta nu inseamna de loc sincretism. Inseamna respectul tainei lui Dumnezeu. El ne-a dat noua o cale, sa o urmam si sa-i lasam pe ceilalti sa o urmeze poe a lor. Putem sa facem si misiune, caci ccredem ca a noastra e cea mai buna, dar sa nu-i condamnam pe ceilalti.

Chiar parinti aspri ca p. Cleopa (cu care nu sunt intotdeauna de acord) spun ca fiecare va fi judecat 'dupa legea lui'.

În prealabil postat de bogdan268

(Cu toate că am spus că nu/mi voi împărtăşi în acest topic opiniile personale, încalc această făgăduială cu bunăvoinţa dumneavoastră, pentru a aduce o lămurire în plus a imboldului care m/a determinat să pornesc acest demers de informare certă şi justă.)

Această hotărâre a mea de a/mi astupa golurile sau a/mi reconfirma ceea ce ştiam sau intuiam deja în ceea ce priveşte doctrina ortodoxă a pornit dintr/un singur lucru.
Iubesc prea mult oamenii pentru accepta ideea că nu toţi vor ajunge la Dumnezeu.
Şi când zic asta îmi închipui atât copiii africani care mor la vârste fragede (care nu au auzit de doctrina ortodoxă), cât şi pe Dalai Lama (care cunoaşte mai bine decât mine această doctrină, însă nu a acceptat/o).
Mă tot gândesc la ce ar fi un creştin/ortodox dacă l/ar auzi pe Ghandi spunând: “Eu sunt hindus, sunt musulman, sunt evreu, sunt creştin, sunt budist”. Nu ştiu, oare l/ar considera eretic, gândindu/se, după cum îi “dictează” doctrina că poteca lui s/ar bifurca descendent cu mult înainte de a ajunge la Dumnezeu. Eu nu pot accepta asta.
Nu pot accepta un Dumnezeu care a spus lucrul acesta, dacă l/a spus. Atunci eu nu cred în Dumnezeul ortodox.
Nu pot accepta faptul că după doctrina ortodoxă cei mai aproape de Dumnezeu v/or sta doar cei 150 de milioane de ortodocşi, iar celelalte miliarde de oameni vor sta pe la etajele 2,3,4,5,6 dacă ar fi să ne imaginăm un bloc cu 10 etaje drept raiul sau ce va fi după moarte.
Nu pot accepta faptul că ateii care au dus o viaţă în spiritul moralei, au respectat codul penal şi civil, cu toate că nu au crezut în Iisus Cristos, vor ajunge la subsolul acelui bloc (în iad).
Nu pot accepta un Dumnezeu părtinitor, care ţine doar cu creştin/ortodocşii şi îi lasă la etajul 9 pe catolici, la 8 pe protestanţi.
Nu pot accepta o doctrină care ne învaţă că miliardul de indieni trăiesc în minciună şi nu vor ajunge lângă Dumnezeu.
Nu/mi pot închipui un preot de altă religie, care după moarte, va sta pe etajul 8 şi nu lângă Dumnezeu, pentru că ortodocşii consideră că dintre toate religiile de pe planeta Terra ei sunt posesorii şi păstrătorii adevărului absolut, în forma lui imuabilă, iar cine a cunoscut acest adevăr şi nu l/a adoptat, nu l/a îmbrăţişat, nu va ajunge lângă Dumnezeu, ci mult mai departe de El.

Este si asta o ispita, a te considera mai milostiv decat insusi Dumnezeu...
Dumnezeu vede in sufletul fiecaruia si judecata este personala, si dreapta, prin urmare nu este motiv de ingrijorare.
Nu e destul sa fii botezat ortodox ca sa ajungi in Imparatia Cerurilor, trebuie sa fii ortodox cu sufletul, si numai Dumnezeu stie cum stau lucrurile. la fel, in cazul celorlalti, de alta religie, sau confesiune crestina, vede sufletul fiecaruia.
Dar e destul de clar, ca cineva care il respinge pe Hristos, si nu Il cauta si nu Il iubeste, inca de aici, nu va VREA sa stea alaturi de El nici dincolo. sufletul lui nu va tinde catre Dumnezeu.

[anna21]

În prealabil postat de bogdan268

Această hotărâre a mea de a/mi astupa golurile sau a/mi reconfirma ceea ce ştiam sau intuiam deja în ceea ce priveşte doctrina ortodoxă a pornit dintr/un singur lucru.
Iubesc prea mult oamenii pentru accepta ideea că nu toţi vor ajunge la Dumnezeu.
Şi când zic asta îmi închipui atât copiii africani care mor la vârste fragede (care nu au auzit de doctrina ortodoxă), cât şi pe Dalai Lama (care cunoaşte mai bine decât mine această doctrină, însă nu a acceptat/o).
Mă tot gândesc la ce ar fi un creştin/ortodox dacă l/ar auzi pe Ghandi spunând: “Eu sunt hindus, sunt musulman, sunt evreu, sunt creştin, sunt budist”. Nu ştiu, oare l/ar considera eretic, gândindu/se, după cum îi “dictează” doctrina că poteca lui s/ar bifurca descendent cu mult înainte de a ajunge la Dumnezeu. Eu nu pot accepta asta.
Nu pot accepta un Dumnezeu care a spus lucrul acesta, dacă l/a spus. Atunci eu nu cred în Dumnezeul ortodox.
Nu pot accepta faptul că după doctrina ortodoxă cei mai aproape de Dumnezeu v/or sta doar cei 150 de milioane de ortodocşi, iar celelalte miliarde de oameni vor sta pe la etajele 2,3,4,5,6 dacă ar fi să ne imaginăm un bloc cu 10 etaje drept raiul sau ce va fi după moarte.
Nu pot accepta faptul că ateii care au dus o viaţă în spiritul moralei, au respectat codul penal şi civil, cu toate că nu au crezut în Iisus Cristos, vor ajunge la subsolul acelui bloc (în iad).
Nu pot accepta un Dumnezeu părtinitor, care ţine doar cu creştin/ortodocşii şi îi lasă la etajul 9 pe catolici, la 8 pe protestanţi.
Nu pot accepta o doctrină care ne învaţă că miliardul de indieni trăiesc în minciună şi nu vor ajunge lângă Dumnezeu.
Nu/mi pot închipui un preot de altă religie, care după moarte, va sta pe etajul 8 şi nu lângă Dumnezeu, pentru că ortodocşii consideră că dintre toate religiile de pe planeta Terra ei sunt posesorii şi păstrătorii adevărului absolut, în forma lui imuabilă, iar cine a cunoscut acest adevăr şi nu l/a adoptat, nu l/a îmbrăţişat, nu va ajunge lângă Dumnezeu, ci mult mai departe de El.

Crestinismul NU prezinta lucrurile ca mai sus!
Sa o luam logic: "daca A, atunci B" nu inseamna implicit ca "daca NU A, atunci NU B"!

Daca-L accepti pe Iisus te mantuiesti (dar nu automat, ci trebuie sa-I urmezi Lui in fapte si credinta). Acesta este mesajul crestinismului si fiind un mesaj de dragoste, nu este coercitiv.

Nu se spune nimic despre copii sau despre copii nenascuti (avortati, da), despre cei care nu au auzit de Iisus sau nu au avut sansa sa invete despre El.. Biserica nu are o pozitie clara. Nu este o invatatura care poate fi inteleasa de oricine, poate. Sau poate nu este necesara mantuirii. Aici ai incredere doar in judecata lui Dumnezeu, care va fi dreapta (individuala, bazata pe faptele/gandurile/trairile fiecaruia)

In plus, zic eu, un asa punct de vedere denota ipocrizie (nu vreau sa te jignesc, vorbesc din experienta mea): imi spun unii "uite, de ce nu-l vindeca Dumnezeu pe acel copil bolnav sau de ce nu-l ajuta pe acela care sta in strada?" Si eu raspund: daca tu consideri ca esti drept (mai drept decat Dumnezeu, adica) de ce nu-i ajuti tu? Dar de multe ori astfel de persoane nu sunt dispuse sa ajute. Vorbeste doar orgoliul si mandria in ei, dar nu mila!

Cu referire la celelalte credinte.. si eu gandeam ca si altele sunt bune cat timp stiam despre ele doar din carti de istoria religiilor. Dar contactul cu o persoana care a trait intre musulmani, de ex. a fost de natura sa-mi schimbe radical perspectiva asupra islamului, despre care Biblia spune : "Dar chiar dacă noi sau un INGER DIN CER v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema! "
Iar despre religii orientale: informatiile din cartile Ierom. Seraphim Rose sunt foarte interesante. Pe scurt: sunt religii demonice, idolatre.
Dar aceste lucruri devin clare abia dupa ce te familiarizezi cu credinta ortodoxa.

Respectarea codului moral sau civil si penal NU ESTE SUFICIENTA. Nici macar in lumea oamenilor! Nu poti sa pretinzi mantuire doar pt. ca ai avut o conduita acceptabila social.
Cred ca esti de acord ca un om poate sa nu incalce nici o lege si totusi sa fie corupt sufleteste, sa traiasca in minciuna, provocand suferinta siesi si celor din jur (chiar daca nu incalca reguli morale).
Moralitatea nu poate surprinde esenta pacatului, nu "vede" pacate din mandrie, din parere de sine, care pot fi ucigatoare de suflet.

[anna21]

În prealabil postat de bogdan268

@Fani71

Să văd dacă am înţeles bine:
Iisus s/a răstingnit (murit) pentru posibilitatea de mântuire a noastră.
Iisus a luat asupra Sa tot blestemul şi păcatul care căzuse pe seama omului (nu a individului), oameni care au trăit atât până, cât şi după El.
Până la moartea lui Iisus, omul nu putea ajunge la Dumnezeu, decât prin jertă divină, ceea ce şi făcut El, permiţând ascederea directă şi nemijlocită a oamenilor spre Dumnezeu după anul 33. Dar până atunci ?!

Inainte de Iisus exista o singura directie: sheol (asta am inteles eu din cat am citit.. eu sper ca ma corecteaza cineva cand gresesc)

Toţi care cred în Iisus care a înviat, ajung să poată călca moartea în picioare, şi să “învie” la sfârşitul veacurilor pentru judecată. Dar toţi oamenii trebuie să “învie” pentru judecată, pentru că nu pot fi “direcţionaţi” spre cele două căi fără a trece prin “bilanţ”.
Iisus desăvârşeşte răscumpărarea omului de păcatele înaintaşilor (până în anul 0), care stricaseră puritatea iniţială a chipului omului, păcate care generic au inclus şi pe cel originar, iar după moartea Lui trebuie făcut Botez pentru a spăla individual acest păcat moştenit.

Te corectez un pic: TOTI vor invia pentru judecata.
Iar moartea fizica nu este o perioada in care "dormi" sau stai suspendat in neant. Daca ai citit despre experiente de moarte clinica, probabil stii ca moartea este doar fizica (eu recomand "Sufletul dupa moarte" a Ierom. Seraphim Rose.. precis se gaseste pe scribd.com)
Pana la judecata exista o mare posibilitate sa nu asteptam intr-un loc cu verdeata .