Obiceiuri de Pasti
Noaptea, dupa primul cantat al cocosilor, toata suflarea satului se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, varstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor "fi sanatosi ca oul si curati ca argintul". Apoi barbatul ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica.
Alta data, semnalul de plecare la biserica era dat cu secaluse iar in timpul slujbei de Inviere se aprindeau focuri in jurul cladirii si se impusca cu aceleasi secaluse.
Dupa slujba de noapte, bucovinenii isi ordoneaza, pe doua randuri jurul bisericii, cosurile cu pasca, pentru a fi sfintite de catre preot. La intoarcerea spre casa, fiecare duce in mana si lumanarea aprinsa la Inviere.
Alta data, in momentul in care intra in casa, capul familiei afuma cu lumanarea de la Inviere semnul crucii pe "mester - grinda" (barna transversala), ceea ce facea posibila aflarea vechimii unei case dupa numarul de cruci afumate pe care le avea in "casa cea mare".
Dupa o scurta perioada de odihna, toti membri familiei se aseaza la prima masa festiva de Paste, dar nu inainte de a se spala, inca o data, in mod ritual, cu oul rosu si banul de argint. Festivitatea este deschisa de cel mai varstnic barbat din familie care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti.
Ciocnitul oualor rosii se face cu solemnitate si cu respectarea unor reguli precise: persoana mai in varsta, de obicei barbatul, loveste violent "capul" oului tinut de partener, in timp ce rosteste "Hristos a Inviat" iar partenerul ii raspunde "Adevarat a Inviat". In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc "cap la cap", a doua zi, "husca la husca" iar in cea de-a treia zi, si "burta in burta".
Fiecare membru al familie trebuie sa manance mai intai un ou sfintit dupa care consuma din toate bucatele sfintite la biserica. Abia dupa aceasta se poate manca din celelalte feluri de mancare asezate din abundenta pe masa festiva.
In zilele de Pasti existau interdictii severe: in prima zi nu era permisa plecarea din sat, nu se matura prin casa, nu se pregatea mancare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. Astazi, in a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini, dupa care merg impreuna la hora satului, acolo unde, cu totul intamplator, se mai poate intalni scranciobul cel mare (Dorna Arini, Brosteni, Bosanci).
In
In dupa - amiaza primei zile de Pasti, inainte de vecernie sau dupa aceasta, lumea satului, tineri si batrani, se aduna in curtea bisericii pentru a ciocni ritual oua, pentru a bate toaca si a trage clopotele, petrecand impreuna clipe de neuitat.
In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intamplator prin zona. Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat iar martea fetele ii udau pe feciori. Obiceiul contemporan, de a stropi cu parfum rudele si prietenii vizitati a doua zi de Pasti, este o reminiscenta tarzie si "emancipata" a acestei datini.
Prima saptamana de dupa Pasti, ce se incheie cu Duminica Tomei, este numita Saptamana Luminata. Se crede ca "cine moare in aceasta saptamana merge direct in rai". Din aceasta saptamana incep cele noua joi si cele noua marti numite "oprite", despre care se credea ca sunt periculoase pentru grindina. "Joile oprite" erau serbate de catre femei prin abtinere de la muncile casnice, crezandu-se ca, astfel, se asigura sanatatea oamenilor si prosperitatea turmelor si se fereau semanaturile, viile si livezile de grindina, furtuni, brume si ingheturi tarzii. Ciclul acestor sarbatori se incheia cu cea de-a noua joi, numita "Joia Verde" sau "Joia bulcilor".
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.