Faţă de cei care veneau pentru prima oară la Taina Spovedaniei, Stareţul arăta o deosebită îngăduinţă. După prima spovedanie, nu-l lăsa pe om neajutorat. Urmărea evoluţia sa şi îl asista, la fel cum face un medic conştiincios cu pacientul său
Fericitul Stareţ a avut de tânăr minte stăpânitoare asupra patimilor şi, prin lupte ascetice continue, ajunsese la sfântă nepătimire. înlăuntrul său trăia Hristos, Cel care îi dirija cuvintele, faptele şi gândurile. Cu alte cuvinte, avea mintea lui Hristos.