• Cauta rezultate in:
  • Articole

etica

  • Articole etica

  • Etica platonica

    Etica platonica

    In conceptia sa etica Platon dezvolta idei socratice, reprezentand si el ideea ca cine cunoaste Binele este de asemenea bun si face binele, asadar, ca nimeni nu face nedreptatea de bunavoie, ci din nestiinta. De asemenea

  • Etica medicala crestina

    Etica medicala crestina

    Biserica este tinuta sa protejeze etica crestina de inspiratie evanghelica si patristica, nu sa legitimeze, fara discernamant, analizele sociologilor si revendicarile societatii civile, sau declaratiile si conventiile internationale

  • Personalitatea - concept cheie in dezbaterea etica despre avort

    Personalitatea - concept cheie in dezbaterea etica despre avort

    Tipul de abordare al argumentatiei anti-avort pe care il propun in acest articol nu este unul de natura teologica, ci etica . Avantajul unei argumentatii complementare rezida in faptul ca mesajul pro-vita pe care vrem sa-l transmitem se adreseaza unei societati seculare, sau in curs rapid de...

  • De la etica la fiintialitate

    De la etica la fiintialitate

    Binecuvantat fie ceasul acesta pe care ni l-a dat Domnul nostru cel bun. In pace si cu liniste putem vorbi despre diferitele puncte ale caii noastre celei lungi. Minunata este calea noastra: ea ne depaseste mintea, si duhul nostru se vede neputincios

  • Sfantul Nicolae Velimirovici - Etica si tehnologie

    Sfantul Nicolae Velimirovici - Etica si tehnologie

    La origini, religia a fost maica eticii si a tehnologiei. Mai inainte de toate, religia a fost un suvoi ce izvora din adancimi ascunse, etica un rau purtator de viata si tehnologia, cu ajutorul fagaselor artei, purta apa din acest rau prin toate arterele vietii omului

  • Morala crestina si etica filosofica

    Morala crestina si etica filosofica

    Crestinismul are la temelie invatatura unica si suprema a Mantuitorului Hristos. Credinciosii isi conformeaza viata cu aceasta invatatura, traind intens pe toate planurile vietii spirituale, in comuniune de iubire cu Dumnezeu si cu semenii

  • Etica Adoptiei

    Etica Adoptiei

    Adoptia este o institutie pe care o intalnim sub diverse denumiri, din cele mai vechi timpuri, la majoritatea popoarelor, avand ca principal scop ocrotirea copiilor ramasi fara parinti sau a celor care, desi au parinti, nu au asigurata din partea acestora o crestere si o educare

  • Etica stoica

    Etica stoica

    In istoria eticii exista doua directii: una formala si alta materiala. Cea dintai este caracterizata prin aceea ca nu indica nici un obiect ca scop pentru vointa; cea de a doua fixeaza numai maxime, norme, legi morale, fara sa numeasca

  • Etica aristotelica

    Etica aristotelica

    Filozofilor sofisti le revine meritul de a fi pus pentru prima data problema esentei moralitatii. Acestia au poposit insa la o solutie relativista si individualista in raspunsul la aceasta problema, fiindca pentru acestia legile, dreptul si principiile

  • Etica comunicarii diagnosticelor grave

    Etica comunicarii diagnosticelor grave

    In practica fiecarui medic, o problema majora este cea a comunicarii unui diagnostic grav in boli cu evolutie nefavorabila si/sau cu prognostic rezervat. Progresele mari facute in medicina au redimensionat in multe cazuri nevoia de

  • Despatimirea - de la etica la fiintialitate - Ieromonah Teofan Mada

    Despatimirea - de la etica la fiintialitate - Ieromonah Teofan Mada

    Despatimirea - de la etica la fiintialitate - Cartea Preacuviosului Parinte Ieromonah Dr. Teofan Mada, care alcatuieste mare parte din teza sfintiei sale de doctorat sustinuta la Sibiu in iarna anului 2005, se bucura de binecuvantarea I.PS. Nikodimos – Mitropolit de Ierissou, Sf. Munte si...

  • Socrate si religia

    Socrate si religia

    In istoria filozofiei Socrate este considerat a fi rationalist. Dar acest lucru nu este adevarat decit in parte, daca tinem seama de ceea ce am spus despre etica si politica socratica. Ca Socrate nu este un rationalist

  • Comunitatea imatura si dimensiunea etica a tranzitiei

    Comunitatea imatura si dimensiunea etica a tranzitiei

    Teoretic, Bisericile rasaritene se tin laolalta prin proclamarea comuniunii lor dogmatice, canonice si liturgice. Orice ortodox recunoaste un alt ortodox intrucat marturiseste acelasi crez, observa aceeasi disciplina

  • Bioetica - etica traita

    Bioetica - etica traita

    Bioetica crestina nu e un set de reguli. Face parte integranta dintr-o viata liturgica ce duce spre o unire cu un Dumnezeu pe deplin transcendent. Intrucat diferenta intre creat si necreat este ultima, bioetica crestina traditionala contrasteaza fundamental atat cu bioetica secularista, cat si cu...

  • Lumea, revelatie a Cuvantului

    Lumea, revelatie a Cuvantului

    Lumea nu este expresia unui impunator exercitiu al puterii lui Dumnezeu, la capatul caruia sa rezulte un simplu context - sau decor - pentru aventura de natura etica a omului. La originea creatiei se afla vointa iubitoare si proiectul creator al Sfintei Treimi

  • Coruptibilitate si incoruptibilitate in viata umana

    Coruptibilitate si incoruptibilitate in viata umana

    Spre sfarsitul cartii sale In tara bioeticii, Etica biomedicala in Statele Unite , Hubert Doucet vorbeste de contributia teologiei in domeniul bioeticii. El mentioneaza intre altele rolul corectiv pe care teologia l-ar putea avea in fata bioeticii secularizate

  • Scoala Cirenaica

    Scoala Cirenaica

    Intemeietorul scolii cirenaice este Aristip din Cirene - cca 435-360 i.Hr., care a fost contemporan cu Platon, cu care s-a intilnit la curtea lui Dionisie din Siracuza 302. Daca Antistene nu semana cu so­fistii, desi a fost

  • Teodicee

    Teodicee

    Credinta intr-o Providenta, ca o diriguitoare a lumii, i-a dus pe stoici la o anumita teodicee. Este adevarat ca pentru stoicii vechi teodiceea era nespus de dificila, din pricina ca pentru ei Divinitatea era identica cu focul universal, deci materiala.

  • Psihologia stoica

    Psihologia stoica

    In psihologie stoicii sunt puternic influentati de Aristotel. Acesta distingea trei parti ale sufletului omenesc : sufletul vegetativ, senzorial si rational. Aceeasi impartire o gasim si la stoici : corp, suflat si ratiune.Corpului ii apartin senzatiile

  • Scepticismul

    Scepticismul

    Scepticismul vechi a fost intemeiat de Pyrrhon din Elis, despre care stim foarte putine lucruri. Acesta ar fi trait in­tre 360-270 i.Hr. si se crede ca ar fi luat parte impreuna cu maestrul sau, democriteanul Anaxarch, la campaniile lui Alexandru cel Mare

  • Seneca

    Seneca

    Annaeus Seneca 3-65 d.Hr. s-a nascut in Cordoba - Spania. Despre tineretea lui Seneca stim foarte putine lucruri. El a fost fiul retorului L. Annaeus Seneca. De la Seneca ne-au ramas multe scrieri, in care acesta se ocupa cu probleme

  • Epictet

    Epictet

    Originea si viata lui Epictet din Hierapolis este putin cunoscuta. Se crede ca s-ar fi nascut pe la anul 50 d.Hr., ca fiu al unui sclav, al lui Epaphroditus, un soldat din garda lui Nero. Epictet a fost eliberat si a devenit elevul lui Musonius

  • Filon Evreul

    Filon Evreul

    Filon Evreul s-a nascut in Alexandria. In a. 40 d.Hr., il intalnim pe Filon in Roma, trimis fiind de catre evreii alexandrini in calitate de am­basador, pe langa imparatul Caligula, ca sa intervina pentru evrei. Anul mortii lui Filon

  • Platonismul religios

    Platonismul religios

    Unificarea spirituala a filozofiei antice greco-romane la inceputul erei crestine, n-a fost posibila si aceasta din pricina ca prea era adanca anarhia spirituala ce domnea catre sfirsitul epocii antice. Se simtea de aceea nevoia unei filozofii

  • Gnosticismul, ca deruta

    Gnosticismul, ca deruta

    Intr-un timp - de ruptura - cultural, cel putin, se traieste baroc, deci amalgamat, paradoxal, adesea fantast. In paralel, ca tendinta, in interferenta, contextual, formele traditionale supravietuitoare si cele moderne