Bibliotecile din Athos au aparut inca din vremea intemeierii manastirilor. Oficierea slujbelor si a randuielilor monahale, pregatirea spirituala a monahilor, dar si dorinta de studiu a calugarilor, au reprezentat principalele motive pentru infiintarea acestor biblioteci. Treptat, acestea s-au imbogatit gratie donatiilor facute de catre clerici si mireni, dar si prin lucrarea atelierelor de caligrafie organizate in toate manastirile.
Vreme de aproximativ 500 de ani, bibliotecile au adapostit numai manuscrise. Cartile tiparite au inceput sa apara in bibliotecile atonite incepand cu priul deceniu al sec. al XVI-lea. Donatiile continue si achizitiile au contribuit la formarea unor impresionante biblioteci cuprinzand tiparituri, lucrari teologice si literatura laica, datand din primii ani ai tiparului. Aceste biblioteci au contribuit decisiv in activitatile educationale din anii ocupatiei otomane.
Biblioteca Manastirii Simonopetra este formata din biblioteca de manuscrise si biblioteca de carti tiparite. Infiintarea si dezvoltarea acesteia a urmat acelasi traseu ca si celelalte biblioteci ale manastirilor din Athos. Oricum, doua incendii devastataoare in 1580 si 1891 au distrus intreaga bogatie. Noile colectii formate relativ rapid cuprind 157 manuscrie filologice si muzicale, precum si un numar impresionant de carti tiparite.
Mai exact, bibiloteca cartilor vechi tiparite cuprinde in prezent aproximativ 2500 de volume ,datand de la sfarsitul sec al XIX-lea. Cea mai veche carte (Oratiile lui Isocrate) a iesit de sub tipar in 1513. In ciuda prezentei rezonabile a unui mare numar de carti cu specific teologic, 40% din colectie are un continut laic (enciclopedii, clasici latini si greci, si lucrari mai tarzii)
Biblioteca de manuscrise
Intemeierea bibliotecii de manuscrise al manastirii Simonopetra se pare ca a avut loc odata cu intemeierea manastiri, la jumatatea sec. al XIII-lea, fiind period ic imbogatita, de-a lungul secolelor urmatoare prin noi achizitii, donatii si prin copiere.
Prima donatie cunoscuta este aceea a conducatorului Serbiei Ioan Unglesi, in mijlocul secolului al XIV-lea, in timp ce la inceputul sec. al XVI-lea, episcopul Gherasim avea sa doneze 54 de volume (dintre care cele mai multe erau manuscris). Pana la jumatatea secolului al XVI-lea si intreg sec. al XVII-lea, biblioteca s-a imbogatit cu numeroase manuscrise, majoritatea de natura liturgica si ascetica, scrise de catre parintii de la Simonopetra. Dintre acestia, se disting monahii Ioil (cea de-a doua jumatate a secolului al XVI-lea), Chiril (prima jumatate a secolului al XVII-lea) si, in timpul aceleiasi perioade, ieromonahul Daniel, care a copiat numai texte avand continut ascetic si aghiografic.
De altfel, intre 1629-1630 cunoscutul caligraf Iacov, ucenic al copistului si episcopului de Buzau Luca, a trait in Simonopetra donand cateva din minunatele sale manuscrise.
In final, activitatea bibliografica a manastirii este continuata secolele XVIII-XIX, chiar daca pe o arie mai restransa.
Lasand la o parte achizitiile facute in mod constant, colectia de manuscrise a manastirii Simonopetra a suferit mari pierderi in timpul incendiului din 1580, ca de altfel si in urma vizitelor calatorilor straini, precum cea a renumitului monah romano-catolic Atanasie Oratorul, in 1647, sau cea a calugarului rus, Arsenie Siuchanov, in 1654.
In ciuda daunelor, manastirea, in 1880, poseda 245 manuscrise cu continut teologic, liturgic si filologic, atat pe hartie cat si pe pergament, datand din sec. al IX-lea pana in sec. al XIX-lea. Aceasta colectie este cunoscuta numai din descrierea lui Spiridon Lambros, deoarece a fost destrusa integral de incendiul din 1891.
Colectia de manuscrise asa cum ni se infatiseaza in prezent a inceput a se forma imdiat dupa dezastru. Aceasta cuprinde volume provenite din donatii, achizitii si copiate de catre unii calugari. In aceasta faza, cuprinde 50 de manuscrise filologice si 30 de manuscrise muzicale care s-au pastrat integral. Cele mai vechi manuscrise, dateaza din sec XIV – XVI, aproape 30 din sec XIX, in timp ce altele au fost scrise in sec. al XX-lea. Cele mai multe au continut liturgic (mineie si carti de slujba), 24 contin muzica bizantina, iar multe au o depsebita valoare artistica, precum cele scrise de catre Ioachim Simonopetritul.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.