Saptamana Patimilor - Martea Mare (Denie)

Mareste imaginea.

In Martea Mare din Saptamana Patimilor Domnului, Sfintii Parinti au randuit sa se citeasca Pilda celor zece fecioare.  Aceasta pilda ne prezinta zece fecioare, cinci "intelepte" si cinci "neintelepte", care se pregatesc pentru nunta. In Noul Testament, intalnirea cu Hristos este asemanata unei nunti. Hristos se numeste pe sine "mire", iar Apostolii poarta numele de "prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica.

In aceasta pilda, Imparatia cerurilor este asemanata cu zece fecioare, care luandu-si candelele, au iesit in intampinarea mirelui. Mentionam ca la evrei exista obiceiul ca la casatorie, mirele sa mearga in casa miresei, unde era asteptat de ea si de prietenele ei. De aici se pleca spre casa mirelui, iar acolo se organiza ospatul de nunta.

Astfel, prin cuvintele "fecioarele au iesit in intampinarea mirelui", nu trebuie sa intelegem ca fecioarele au iesit pe strada, ci doar din incaperea unde se aflau, in mod firesc alaturi de mireasa, asteptandu-l pe mire.

Mirele intarzie, iar fecioarele adorm. La miezul noptii, se vesteste sosirea lui. Fecioarele se trezesc sa-l intampine. Untdelemnul din candelele celor nebune este pe sfarsite. Fecioarele "neintelepte" (nebune) vor cere celor intelepte sa le imprumute dintr-al lor. Acestea nu vor, pe motiv ca si candelele lor se pot stinge prin acest imprumut. Astfel, fecioarele nebune merg sa cumpere untdelemn. In timp ce ele lipsesc, soseste mirele. Acesta intra la nunta impreuna cu fecioarele "care erau gata de nunta" si usa se inchide. Vor ajunge si fecioarele nebune, dar vor gasi usa inchisa. Vor striga: "Doamne, Doamne, deschide-ne noua". Mirele le raspunde: "Adevarat zic voua: Nu va cunosc pe voi". Parintele Constantin Galeriu, cercetand originalul grecesc al Noului Testament a gasit interpretarea: "Nu recunosc chipul meu in voi", deci chipul nostru autentic este in Hristos. Pilda se incheie cu aceste cuvinte: "Privegheati si va rugati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului".

Hristos a dorit ca prin aceasta pilda sa ne descopere importanta pregatirii in vederea judecatii de apoi. Parintele Petroniu Tanase marturiseste ca intotdeauna diavolul ascunde pacatul sub chipul virtutii. "Adeseori forma, atat a virtutii, cat si a pacatului poate fi aceeasi, pe cand scopul le deosebeste hotarat; scopul a toata fapta buna este Dumnezeu, iar scopul pacatului este moartea. De aceea, o fapta buna ca sa fie virtuoasa, are nevoie de o garantie ca scopul ei duce la Dumnezeu. Aceasta garantie, Dumnezeu a pus-o in aproapele nostru: "Intrucat ati facut aceasta unuia din acesti frati prea mici ai Mei, Mie Mi-ati facut!” (Matei 25, 40) va zice Domnul. De aceea, orice fapta virtuoasa se valorifica prin purtarea pe care o avem fata de aproapele nostru; este o fapta de dragoste, de milostenie fata de dansul. Milostenia este deci certificatul de garantie al virtutii, ca este bine facuta, ca duce la Dumnezeu".

De aici reiese ca in vremea postului nu trebuie sa ne oprim doar la infranare, nevointe, metanii etc, ci toate acestea trebuie insotite de milostenie.

Din aceasta pilda intelegem ca o simpla virtute cultivata nu ne face mostenitori ai Imparatiei lui Dumnezeu. Fecioarelor nebune nu le-a fost de ajuns fecioria. Lipsa faptelor bune, a milosteniei, le-a facut pe acestea sa nu poata fi alaturi de Hristos. Nu le-a folosit lupta cu trupul, ferirea de a cadea in pacatul desfranarii, de vreme ce ele sunt privite drept pacatoase. Candele sunt darul fecioriei, iar untdelemnul este milostenia. Fara untdelemn candelele se sting, adica fecioria daca nu este insotita de milostenie nu foloseste la nimic.

Am intalnit si aceasta interpretare: Candelele aprinse simbolizeaza faptele bune, care trebuie sa arda pana la sfarsitul lumii, adica pana la sfarsitul fiecaruia sau pana la Parusie. Flacara este alimentata de untdelemn. Prin untdelemn, intelegem credinta. Ea nu se poate imprumuta altora, fiind un dar strict personal. Sfantul Serafim de Sarov sustine ca lampile goale simbolizeaza absenta darurilor Sfantului Duh din inima lor. Lumina lor s-a stins din cauza lipsei unei credinte puternice, care sa se manifeste prin fapte bune. Fecioarele nebune, fara sa fi facut un rau aproapelui, au pacatuit pentru ca nu s-au ingrijit de lumina din suflete.

Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca somnul reprezinta moartea, iar strigarea de la miezul noptii, "Iata, mirele vine", reprezinta trambita arhanghelului (I Tesaloniceni 4, 16) prin care suntem chemati la judecata.

In nasterea duhovniceasca, mai intai murim si mai tarziu ne bucuram de unirea cu Mirele Hristos ("Ne-am ingropat cu El, in moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii" - Romani 6, 4). Vietuirea duhovniceasca este diferita de vietuirea lumeasca. De aceea, viata duhovniceasca nu incepe cu nunta, ci cu moartea.

Intrarea in Imparatia lui Dumnezeu este asemenea unei nunti. Pentru acest lucru, Hristos vine ca Mire la Judecata de apoi .

Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: "De aceea si voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni".

Adrian Cocosila

Calendar Ortodox

Pe aceeaşi temă

• Deniile din Saptamana Patimilor
  Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
• Saptamana Patimilor - JOIA MARE
  Publicat in : Saptamana Patimilor
• Procesiuni din Saptamana Patimilor
  Publicat in : Saptamana Patimilor
• Saptamana Patimilor
  Publicat in : Saptamana Patimilor
• Invitatie la a fi lumina, in Saptamana Patimilor
  Publicat in : Saptamana Patimilor

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine:

11 Aprilie 2017

Vizualizari: 82477

Voteaza:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Saptamana Patimilor - Martea Mare (Denie) 4.78 / 5 din 18 voturi. 8 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

saptamana patimilor cantari paste pilda celor zece fecioare

Comentarii (8)

• costel popescu Postat la 2018-04-03 09:09

  "Aceste două tipuri de fecioare, unele cu candelă fără ulei și celelalte cu candelă și ulei, semnifică două atitudini religioase. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie. Candela fără ulei reprezintă evlavia fără milostenie, spune Sfântul Ioan Gură de Aur și Sinaxarul din Triod. Există o mulțime de oameni foarte evlavioși, dar foarte zgârciți, adică nemilostivi. Aceștia sunt candele fără ulei, fără untdelem. Candela fără ulei poate simboliza multa știință teoretică, dar puține fapte bune. Candela fără ulei poate fi realizarea de sine, individualistă, narcisistă și egoistă, în totală nesupunere fașă de nevoile celor din comunitate. Candela fără ulei mai poate însemna și doctrina clară, dar fără iubire frățească. Adevărul teoretic, dar fără iubire frățească devine candelă fără ulei. Adevărul intelectual, fără iubire smerită, poate deveni ideologie de putere, după cum iubirea, fără lumina dreptei credințe poate deveni rătăcire. De aceea, Evanghelia ne îndeamnă să avem deodată atât candela dreptei credințe, cât și undelemnul curăției și al faptelor bune. În cele din urmă, uleiul curat din candelă nu reprezintă simpla noastră iubire posesivă și trufașă, ci el este iubire din iubirea lui Hristos, dar al Duhului Sfânt, adesea simbolizat prin untdelemnul sfințit. Iar untdelemnul pentru candelă sau iubirea smerită și milostivă se dobândește prin rugăciune și post, prin priveghere și luptă cu păcatul, prin împărtășirea cu Sfintele Taine". (Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Sfânta şi Marea Luni, în Foame şi sete după Dumnezeu, Ed. Basilica, Bucureşti, 2010)

• Radu AlexandruPostat la 2017-04-10 14:02

  "Nu e întâmplător nici faptul că Mântuitorul alege să vorbească despre fecioare și nu despre o altă categorie de oameni. Dacă ținem cont că primii oameni trăiau în feciorie, devine extrem de limpede de ce oamenii ce trăiesc în feciorie capătă o mai mare apreciere. Pofta trupească este o consecință a căderii în păcat și biruirea ei face din om un înger în trup. Fecioria este viața îngerilor, însușirea oricărei firi necorporale. Știm că Domnul a binecuvântat căsătoria când a trăit printre oameni, săvârșind prima minune la nunta din Cana Galileii și știm și pe Sf. Ap. Pavel, care a spus: Cinstită este căsătoria și patul neîntinat. Știm totuși că fecioria este superioară căsătoriei. Cunoaștem că toți muritorii, afară de începătorii neamului omenesc, sunt odrasle ale căsătoriei. Aceia sunt plăsmuiri ale fecioriei și nu ale căsătoriei. Necăsătoria, însă, este imitarea îngerilor. Prin urmare, pe cât este superior îngerul omului, pe atât mai cinstită este fecioria decât căsătoria. Dar de ce spun înger? Însuși Hristos, slava fecioriei, născut numai din Tatăl fără de început, dar și întrupat pentru noi fără de împreunare din Fecioară și făcut Om asemenea nouă, a arătat în El Însuși fecioria cea adevărată și desăvârșită. Pentru aceea nici nu ne-a poruncit-o, căci nu toți pricep acest cuvânt. El însă, prin faptă, ne-a învățat și ne-a împuternicit spre aceasta, după cum tâlcuiește Sfântul Ioan Damaschin. Domnul Hristos știa că fecioria se bucură de mare vază în ochii celor mai mulți oameni. Că fecioria este într-adevăr mare lucru, se vede de acolo că nici în Vechiul Testament n-a fost săvârșită de acei sfinți bărbați din vechime și nici în Noul Testament nu este poruncă de lege. Hristos n-a poruncit fecioria, ci a lăsat-o la libera alegere a ascultătorilor. De aceea, și Sfântul Pavel spune: Cât despre feciorie, n-am poruncă de la Domnul" (părintele Vasile Dumitrescu)

• Andrei PanaitPostat la 2015-04-06 17:31

  "O altă problemă ar fi termenul „"candele". În greacă, lampades înseamnă de fapt „torţe“, şi nu candele, pentru care există un alt termen, lychnoi. Ulrich Luz, un comentator modern al Evangheliei după Matei, arată că torţele erau, în mod normal, folosite pentru exterior, în procesiuni sau dansuri, arzând rapid şi pro-ducând multă lumină, în vreme ce candelele produceau o lumină mai firavă, dar de durată mai îndelungată, fiind folosite pentru interior. El scrie că cea mai veche reprezentare artistică a pildei, în catacombele romane, le arată pe fecioare pregătind torţe. Existau pe atunci două tipuri de torţe, una având în vârf materiale textile înmuiate în ulei, iar alta, mai elaborată, având chiar un mic un rezervor pentru ulei. În orice caz, torţele aveau nevoie să fie alimentate des cu ulei, aşa s-ar explica într-adevăr de ce fecioarele nesăbuite, rămânând fără dotări, au apelat la cele înţelepte, care îşi făcuseră rezerve din timp. Probabil traducerea prin "candele" din Biblia de la 1914 şi cea sinodală actuală a dorit să creeze o atmosferă mai calmă. Biblia de la 1688 este însă mult mai fidelă, traducând prin "făclii". (Alexandru Mihaila)

• oprescu dorinPostat la 2014-04-15 19:56

  Comentariul deja a fost spus!: ' Nu exista osanda mai grea decat aceea de a-I ramane necunoscut lui Hristos." Dorin

• ioan vintanPostat la 2014-04-15 10:41

  Dumnezeu in marea Sa milostivire sa ne ierte lipsa de smerenie, lipsa de iubire si lipsa faptelor bune! Credinta fara fapte moarta este si oricat de mare ar fi, daca nu este insotita de fapte nu se vede. Dar lipsa de smerenie, se vede. De multe ori credem ca suntem "asi" in ale comentariilor, la tot ce zic sau fac cei de langa noi. Nu ne rugam pentru aproapele nostru, nu-l iubim, dar il judecam. Credem ca daca am citit un verset din scriptura asta ne da dreptul sa-i judecam pana si pe sfinti. Am ajuns sa nu mai apreciem nimic, sa nu mai simtim nimic. Nu mai avem loc de noi insine, umplem Raiul cu eul nostru , si nu-i mai facem loc aproapelui. Sfintii Bisericii Ortodoxe nu au indraznit sa-si spuna singuri sfinti, nu din deznadejde si nesiguranta ci din smerenie, ci din profunda smerenie, dar ratacirile ideologice actuale nu au limita a mandriei. In dictonul neoprotestant "fii tu insuti" Hristos nu mai are loc. Aproapele trebuie corectat si pus la locul lui. Sfintii parinti sunt corijati si trimisi sa citeasca. ... "Doamne, Cela ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, ca umblam impiedicandu-ne prin intuneric. Patimile au pus tina pe ochii mintii, uitarea s-a intarit in noi ca un zid, impietrind in noi inimile noastre si toate impreuna au facut temnita in care Te tinem bolnav, flamand si fara haina, asa risipind in desert zilele noastre, umbriti si dosaditi pana la pamant." Doamne miluieste-ne cu fapte vrednice dupa credinta in Tine ! Hristos a inviat !

• Andreea AsPostat la 2013-04-30 15:05

  Pentru dnul Costel Popescu : Conform Sfintei Scripturi, mantuirea NU se capata prin fapte, ci prin credinta in jertfa lui Hristos si pocainta. Daca ne-am putea mantui prin fapte bune, atunci degeaba a mai murit Hristos. Sfantul apostol Pavel scrie : " Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; NU din fapte, ca să nu se laude nimeni." (Epistola catre Efeseni, capitolul 2, versetele 8 si 9). "Fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu; Îndreptându-se în dar cu harul Lui, prin răscumpărarea cea în Hristos Iisus". (Epistola catre Romani, 3:23, 24) "Întru îngăduinţa lui Dumnezeu - ca să-Şi arate dreptatea Sa, în vremea de acum, spre a fi El Însuşi drept, şi îndreptând pe cel ce trăieşte din credinţa în Iisus. Deci, unde este pricina de laudă? A fost înlăturată. Prin care Lege? Prin Legea faptelor? Nu, ci prin Legea credinţei. Căci socotim că PRIN CREDINTA se va îndrepta omul, FARA FAPTELE LEGII". (Epistola catre Romani, 3:26-28). Faptele bune sunt deci o CONSECINTA a mantuirii, ele arata faptul ca Sfantul Duh a schimbat inima cuiva. Nu putem pune carul inaintea carutei. Trebuie intai sa fim schimbati de Domnul Hristos, nascuti de sus, si apoi vom putea face fapte bune placute Lui, pregatite mai dinainte de El ca sa umblam in ele. Altfel, faptele noastre bune sunt ca o haina manjita inaintea Domnului, cum scrie in Isaia. "Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele". (Epistola catre Efeseni, 2:10). “Toţi am ajuns ca nişte necuraţi şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.” (Isaia, 64:6). Sa citim Scriptura, caci de acolo vom afla adevarul! Sa comparam orice invatatura cu Ea, pentru ca Ea este Cuvantul Absolut al lui Dumnezeu. Nu doresc sa jignesc pe nimeni, nici sa ma arat mai buna, ci doar sa prezint Adevarul in dragoste, ca nimeni sa nu mearga in chinul vesnic. Caci Hristos Insusi a spus : Daca nu se naste cineva de sus, NU va vedea Imparatia lui Dumnezeu." Prin mila Lui, El m-a mantuit pe mine, o pacatoasa si m-a schimbat. El poate mantui si schimba pe oricine este gata sa vina la EL asa cum este si El ii va da putere sa se pocaiasca. O zi binecuvantata de El!

• costel popescu Postat la 2012-04-10 11:12

  Nu ne dam seama cat de importante sunt faptele bune. Ne oprim de multe ori la anumite virtuti si credem ca ne sunt de ajuns pentru a ne mantui. Pilda celor zece fecioare ne arata ca fara faptele bune, mantuirea nu este posibila, nici atunci cand avem parte de anumite virtuti - cum este cea a fecioriei. Sa avem permanent in minte faptul ca fecioarelor nebune nu le-a fost de ajuns fecioria pentru a se mantui.

• Marioara MihelePostat la 2011-04-19 08:27

  Articolu este foarte frumos si ne indeamna si pe noi toti crestini la credinta si priveghere ,candelele noastre sa nu se stinga niciodata asa cum spune si incheerea acestui articol." Pilda celor zece fecioare este un indemn la o neincetata priveghere: De aceea si voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni". Doamne Ajuta tuturor crestinilor sa ramina intr-o continua priveghere. Amin!

Adauga comentariu