Dumnezeu este atotputernic, este Creatorul si moartea omului ca "intrerupere - iesire" din aceasta existenta nu e o tragedie, chiar daca e perceputa astfel de noi. Fiinta - nefiinta: o dualitate conceptuala prin care ne raportam si distingem intre doua stari existentiale diferite. Moartea omului e...
Crestinatatea apuseana pune accentul in opera de mantuire a Domnului pe moartea Lui. Domnul ne-a mantuit, dupa ea, pentru ca a platit, prin moarte, pretul de rascumparare pentru pacatele noastre. Noi suntem mantuiti pentru moartea Lui.
Sf. Grigorie dezvolta o hristologie a tipului "Cuvant-Om" si defineste moartea omului ca o separare dintre trup si suflet. El afirma moartea lui Hristos pe Cruce si invierea Sa ca o unire constanta a dumnezeirii cu fiecare din partile separate ale naturii umane
Omul de succes contemporan ridica castele care se vor deteriora in timp iar, la moartea omului de success toti il vor plange in aceasta zi, dar ei o sa il uite in cel mai scurt timp. Omul de geniu cladeste castele de gandire care vor fi scantei care vor aprinde speranta neamului omenesc, pentru a...
Cel mai greu ii este omului sa iubeasca si sa moara. A iubi, e mai presus de cuvinte, e mai inalt decat orice vis si mai inimaginabil decat orice ideal, e mai viu decat orice forma de viata si de traire, depaseste orice gand si orice arta.
Fiind osandit odata un ucigas la decapitare, venea in urma lui un monah, care voia sa vada cum ii taie capul. Pe cand mergea pe cale, vazand pe calugar ca vine dupa el, ii zise: N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?. Negresit, zise acela, am si chilie si treaba
Cand vorbim de Botez, luam in discutie stergerea pacatului stramosesc, moartea omului celui vechi si renasterea la o noua viata . Dar tot prin Botez, omul ajunge sa fie membru al Bisericii, un madular al Trupului lui Hristos. Din acest motiv, la Botez trebuie sa fie prezenta intreaga comunitate
Iadul este o realitate. Dar nu una plasată doar dincolo de moartea omului, ci una pe care o cunoaştem încă de aici şi de pe acum. Iadul nu este atât un loc în care mergem, ci mai degrabă o stare pe care o putem lăsa să ne cuprindă: Iadul