EXISTENTA LUI DUMNEZEU

• « Inapoi
• Inainte »

INVATATURA DESPRE DUMNEZEU

85. Ce se poate sti despre Dumnezeu cu mijloacele mintii omenesti si ale firii inconjuratoare ?

Cu aceste mijloace noi stim ca Dumnezeu exista, dar nu stim ce este el, in sine, in fiinta Lui.

86. Este vreo deosebire intre acest fel de a cunoaste existenta lui Dumnezeu si cel dat prin Descoperirea dumnezeiasca ?

Felul cunoasterii existentei lui Dumnezeu prin Descoperire e mai sigur si mai pretios, fiindca aceasta cunoastere ne-o da Dumnezeu insusi si mintea noastra nu se mai indoieste. Apoi pe cand in Descoperirea dumnezeiasca, cunostinta existentei lui Dumnezeu pleaca de la credinta, ca sa ajunga la cunoastere, in aflarea existentei lui Dumnezen pe calea firii, mintea porneste de la cunoastere, spre a ajunge la credinta.

87. Prin ce arata firea existenta lui Dumnezeu ?

Zidirea intreaga, de la fapturile ce!e mai mici pana la cele mai mari, de la cele inzestrate cu mai putina pricepere pana la cele mai intelepte, de la inceputul lumii pana astazi, marturiseste intelepciunea, bunatatea si puterea Facatorului. Sf. Scriptura ia firea ca marturie a existentei lui Dumnezeu, cand spune: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria" (Ps. XVIII, I).

Incepand de la Sf. Irineu si pana la Sf. Ioan Damaschin, toti Sf. Parinti si Scriitori bisericesti dovedesc existenta lui Dumnezeu, pe baza legii naturale sau firesti. Sf. GRIGORIE TEOLOGUL spune: "Dar cu mult mai inainte decat acestea (adica cerul, luna, stelele), mai presus decat ele si izvor al lor este fiinta (lui Dumnezeu), care intrece orice cuprindere si orice intelegere... Si privirea si legea firii ne invata ca Dumnezeu exista si ca El este cauza creatoare si sustinatoare a lumii. Privirea (ne invata ca exista Dumnezeu) atunci cand se aseaza pe cele vazute si bine fixate si care merg si care sunt, ca sa zic asa, miscate in chip nemiscat si sunt purtate. Iar legea naturala deduce din cele vazute si, randuite pe Autorul lor" . Cunostinta despre Sine a dat-o Dumnezeu oamenilor, de la inceput, zice Sf. IOAN GURA-DE AUR, dar paganii atribuind aceasta cunoastere lemnelor si pietrelor, au nedreptatit adevarul. Aceasta cunoastere ramane insa neschimbata, avand slava ei nemiscata. Sf, PAVEL zice: "Ceea ce este, cunoscut despre Dumnezeu, aratat este intru dansii, ca Dumnezeu le.-a aratat lor (Rom. I, 19). Cunoasterea lui Dumnezeu pe calea firii s-a dat oamenilor nu prin glas, ci prin asezarea fapturilor la mijloc, pentru ca si cel intelept si cel fara minte, cunoscand cu privirea frumusetea celor vazute, sa se ridice la Dumnezeu. Ordinea lucrurilor, schimbarea" anotimpurilor, a atmosferei, calea armonioasa a elementelor, cursul ordonat al zilelor si al noptilor, al lunilor si al anilor, grija pe care o minte atotinteleapta o are fata de fiecare vietuitoare, supunerea tuturor fata de om, dovedesc existenta lui Dumnezeu. Zidirea, zice Sf. IOAN GURA DE-AUR, ne duce ca de mana la cunoasterea lui Dumnezeu. Este o cunoastere care porneste de la fapturi si se ridica pana la Facatorul firii.

88. Pe ce alta cale a firii stim ca exista Dumnezeu ?

Pe calea constiintei, care, dupa firea vazuta, este al doilea invatator al omului. Sf. IOAN GURA DE AUR si Sf. IOAN DAMASCHIN spun ca ideea de Dumnezeu, cunoasterea lui Dumnezeu, este innascuta in om. Sf. GRIGORIE TEOLOGUL obserserva ca puterea din noi, innascuta tuturor, prima lege lipita de noi, care ne-a adus la Dumnezeu, prin cele vazute, este ratiunea.

89. Cunoastem existenta lui Dumnezeu numai pe calea firii ?

Noi cunoastem existenta lui Dumnezeu si pe calea Descoperirii sau Revelatiei dumnezeesti. Dumnezeu si-a descoperit existenta Sa proorocilor, s-a aratat prin Fiul Sau cel intrupat si : Se va face cunoscut in imparatia cerurilor "Duhul, zice Sf. IRINEU, pregateste pe om in Fiul, Fiul il duce la Tatal, iar Tatal ii da nestricaciunea pentru viata vesnica, pe care o capata din faptul ca vede pe Dumnezeu . Crestinismul lucreaza in vederea cunoasterii mai presus de fire a lui Dumnezeu. Aceasta cunoastere este culmea fericirii noastre.

• « Inapoi
• Inainte »