Celor din alte secte si culte - De ce v-ati [re]botezat?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de AlinB

Si Biblia poate deveni obiect indirect de idolatrie - protestantii demonstreaza asta cel mai bine, iar asta nu inseamna ca e gresita, logica ta lasa mult de dorit.

Adevărat, şi Biblia poate deveni obiectul idolatriei. Am văzut ortodocşi pupând Evanghelia sau am auzit de superstiţia unora că Biblia sau crucea îl îndepărtează pe diavol. Nimic mai fals... de parca diavolul fuge de aceste obiecte precum strigoiul de usturoi

În prealabil postat de AlinB

Cu alte cuvinte incerci sa ne convingi ca oricine detine o poza a persoanei iubite se raporteaza de fapt la poza si nu la persoana reala?

Nu încerc să vă conving de aşa ceva. Mai întâi, icoanele nu sunt "poze", nimeni n-a fotografiat-o pe maica Domnului şi nimeni nu L-a pictat pe Hristos (tradiţia cu "pictorul" Luca e doar o poveste cusută cu aţă albă). Mai apoi, eu nu aprind candela lângă poza persoanei iubite şi nici nu este urâtă de să-mi fac cruce când o văd (iertare, nu m-am putut abţine)!

În prealabil postat de AlinB

Deci sa inteleg ca poza copiilor tai de exemplu ar avea cel mul o valoare educativa, pedagogica, artistica(??) si cam atat..?

Nu neg aspectul afectiv, însă acesta nu trebuie să conducă la forme de misticism şi bigotism superstiţios.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Geony

Dar ce crezi ca ar scrie CASA PIERZARII ? sau Adunarae inselatilor de Ziua a Saptea? sau Casa bolnavei EG White ?
Au pus si ei o tabla acolo sus sa atraga lumea la pierzare...

Dacă tu consideri Biserica o "casă a pierzării" îmi pare rău de tine, mai ales că ai trăit o viaţă întreagă considerând-o "mântuitoare"... Noi măcar n-o considerăm având calităţi mântuitoare.

[AlinB]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Adevărat, şi Biblia poate deveni obiectul idolatriei. Am văzut ortodocşi pupând Evanghelia sau am auzit de superstiţia unora că Biblia sau crucea îl îndepărtează pe diavol. Nimic mai fals... de parca diavolul fuge de aceste obiecte precum strigoiul de usturoi

1. Sa intelge ca daca tu iti saruti un frate, atunci il idoatrizezi. Interesanta teorie. Inseamna ca ori nu prea ai frati, sau ai o gramada de idoli.

2. Confuz cum esti, nu e de mirare ca faci o confuzie si intre credinta si superstitie.
Pentru cel care crede cu adevarat (credinta lucratoare), lucrurile credintei sunt lucratoare, pentru cei care au credinta mai putin - mai putin.

Nu încerc să vă conving de aşa ceva. Mai întâi, icoanele nu sunt "poze", nimeni n-a fotografiat-o pe maica Domnului şi nimeni nu L-a pictat pe Hristos (tradiţia cu "pictorul" Luca e doar o poveste cusută cu aţă albă). Mai apoi, eu nu aprind candela lângă poza persoanei iubite şi nici nu este urâtă de să-mi fac cruce când o văd (iertare, nu m-am putut abţine)!

Gradul de asemanare fizica nu are importanta, icoana este o imagine a caracterului spiritual a celui care il reprezinta, de aceea adevaratele icoanele se realizeaza in acord cu canoane bine stabilite.
Ortodoxul recunoaste imaginea spirituala a celui reprezentat in icoana, nu pe cea fizica care este irelevanta, din moment ce, asa cum spuneti si voi, inchinarea este "in duh".

Sa ma contrazici la acest capitol este o dovada crasa de igoranta care daca este sincera, este scuzabila, daca nu indica spre o grava problema spirituala.

Mai exact, ma refer la faptul ca si (neo)protestantiii folosesc reprezentari grafice care se vor ale Domnului Hristos precum si diverse scene cu caracter religios. In cazul lor, asemanarea cu realitatea nu conteaza?

Din pacate, nu tot ce este considerat icoana respecta canoanele si de aceea calitatatea (si chiar si functionalitatea spirituala?) a unora este intr-adevar indoielnica.

Nu neg aspectul afectiv, însă acesta nu trebuie să conducă la forme de misticism şi bigotism superstiţios.

Aici se ajunge si fara "aspectul afectiv", natura umana este inclinata spre "misticism" si bigotism, formele sub care acestea se gasesc in bisericile (neo)protestate este cautarea disperata de "semne" (vorbit in limbi, vindecari miraculoase, pseudo-extaze mistice nu diferite de posedare) si "prorocii", mergandu-se pana la trasul la sorti de biletele cu pasaje din Biblie care astfel se doresc a fi "profetice".

Dupa cum vezi, excluderea ideii de sacru din practica religioasa (neo)protestanta nu a rezolvat nici una din problemele care a pretins ca le rezolva, dorinta de acces facil la miraculos a celor nu prea duhovnicesti, izbucnind sub alte forme.

[Danut7]

Idolatria inseama orice imagine si reprezentare falsa a lucrurilor care sunt,care schimba sensul lor, redefinindu-le in ceva ce nu sunt.Din punctul acesta de vedere icoanele nu sunt obiecte de cult de idolatrie, si nu reprezinta imagini false a persoanelor sfinte si a divinitatii.Caci Hristos s-a aratat in trup, iar reprezentarea Sa ca om este una adevarata, caci Hristos s-a facut om pentru noi.Insusi Hristos e imaginea lui Dumnezeu si omul o icoana a lui Dumnezeu.La fel se intampla si cu sfintii , sunt reprezentari reale ale lor.De exemplu un sfant contemporan care a fost in stare de neputreziciune o vreme , Sfantul Nectarie, daca te uiti la poza sa si la icoana ai sa vezi ca este identica.Sf Traditie ne spune ca atunci cand Hristos isi ducea crucea o femeie pe numele Veronica a mers sa-i stearga chipul Mantuitorului care era plin de sange si chipul Sau s-a imprimit pe stergarul femeii.Giulgiul in care a fost infasurat Iisus exista si astazi , si ai sa-l gasesti sub numele de "Giulgiul din Torino".Tot din Traditie prima icoana a fost chipul Domnului Iisus imprimat pe un stergar si dat lui Anania pentru regele Apgar ,bolnav de lepra in cetatea Edesa.Apoi mai este o icoana a Maicii Domnului care s-a pictat singura pe o biserica din Asia Mica ,chiar in vremea cand Maica Domnului traia.Si la Sfantul Munte Athos avem o icoana a Maicii Domnului la care pictorul nu reusea sa picteze fetele Maicii si a pruncului si acestea s-au pictat singure.Nu asta e idolatrie.Ci idolatria este orice inchinare falsa si reprezentare gresita a lui Dumnezeu si a lucrurilor sfinte.Idolatriile sunt ereziile in mod special.Cred ca ai sa gasesti multe in secta ta , tricesimusquintus, in special venerarea "sfintei sambete", negarea vietii de dupa moarte , credinta intr-un alt hristos, s.a.m.d.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de AlinB

1. Sa intelge ca daca tu iti saruti un frate, atunci il idoatrizezi. Interesanta teorie. Inseamna ca ori nu prea ai frati, sau ai o gramada de idoli.

Ba să nu înţelegi, deoarece nu ţi-am dat motive. Eu vorbeam de obiecte, nu de oameni. Când vezi un om sărutând plin de evlavie icoana, crucea ori chiar treptele Bisericii ce poţi înţelege altceva decât misticism, superstiţie şi idolatrie?

În prealabil postat de AlinB

2. Confuz cum esti, nu e de mirare ca faci o confuzie si intre credinta si superstitie.

Cele două se împletesc "armonios" în practica ortodoxă, confuzia fiind alimentată şi încurajată chiar (prin neluarea vreunei atitudini clare) în sărmanul popor ortodox ţinut de secole în întuneric spiritual.

În prealabil postat de AlinB

Gradul de asemanare fizica nu are importanta, icoana este o imagine a caracterului spiritual a celui care il reprezinta, de aceea adevaratele icoanele se realizeaza in acord cu canoane bine stabilite.

Stranie teorie... "Imagine a caracterului spiritual" reprezentată prin imagini şi încă imagini stricte după canoane! Caracterul lui Dumnezeu este reprezentat de Legea Sa- aceeaşi care interzice în porunca a II-a reprezentări imagistice în închinare. Dumnezeu este Duh, nu "imagine a caracterului spiritual" şi cine I se închină trebuie să I se închine în duh, nu întru imagini după "canoane bine stabilite"(Ioan 4,24). Dacă "gradul de asemănare fizică nu are importanţă" fiind "irelevantă", de ce mai folosiţi aceste imagini "canonice". Nu e mai corect să nu-ţi faci imagini sau asemănări a ceea ce este în Cer (Exod 20,4)?

În prealabil postat de AlinB

si (neo)protestantiii folosesc reprezentari grafice care se vor ale Domnului Hristos precum si diverse scene cu caracter religios. In cazul lor, asemanarea cu realitatea nu conteaza?

Deosebirea fundamentală este aceea că ei nu le folosesc în serviciul de cult sau în actul închinării. Adică exact aspectele incriminate de Porunca a II-a.

Din pacate, nu tot ce este considerat icoana respecta canoanele si de aceea calitatatea (si chiar si functionalitatea spirituala?) a unora este intr-adevar indoielnica.

În prealabil postat de AlinB

Aici se ajunge si fara "aspectul afectiv", natura umana este inclinata spre "misticism" si bigotism, formele sub care acestea se gasesc in bisericile (neo)protestate este cautarea disperata de "semne" (vorbit in limbi, vindecari miraculoase, pseudo-extaze mistice nu diferite de posedare) si "prorocii", mergandu-se pana la trasul la sorti de biletele cu pasaje din Biblie care astfel se doresc a fi "profetice".

Din fericire niciunul din fenomenele enumerate de tine nu se găsesc în Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ba să nu înţelegi, deoarece nu ţi-am dat motive. Eu vorbeam de obiecte, nu de oameni. Când vezi un om sărutând plin de evlavie icoana, crucea ori chiar treptele Bisericii ce poţi înţelege altceva decât misticism, superstiţie şi idolatrie?



Cele două se împletesc "armonios" în practica ortodoxă, confuzia fiind alimentată şi încurajată chiar (prin neluarea vreunei atitudini clare) în sărmanul popor ortodox ţinut de secole în întuneric spiritual.



Stranie teorie... "Imagine a caracterului spiritual" reprezentată prin imagini şi încă imagini stricte după canoane! Caracterul lui Dumnezeu este reprezentat de Legea Sa- aceeaşi care interzice în porunca a II-a reprezentări imagistice în închinare. Dumnezeu este Duh, nu "imagine a caracterului spiritual" şi cine I se închină trebuie să I se închine în duh, nu întru imagini după "canoane bine stabilite"(Ioan 4,24). Dacă "gradul de asemănare fizică nu are importanţă" fiind "irelevantă", de ce mai folosiţi aceste imagini "canonice". Nu e mai corect să nu-ţi faci imagini sau asemănări a ceea ce este în Cer (Exod 20,4)?



Deosebirea fundamentală este aceea că ei nu le folosesc în serviciul de cult sau în actul închinării. Adică exact aspectele incriminate de Porunca a II-a.

Din pacate, nu tot ce este considerat icoana respecta canoanele si de aceea calitatatea (si chiar si functionalitatea spirituala?) a unora este intr-adevar indoielnica.



Din fericire niciunul din fenomenele enumerate de tine nu se găsesc în Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

se pare ca nu ai citit un cuvant scris de AlinB - proorocii. acest fenomen se intalneste in secta adventidts

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Idolatria inseama orice imagine si reprezentare falsa a lucrurilor care sunt,care schimba sensul lor, redefinindu-le in ceva ce nu sunt.Din punctul acesta de vedere icoanele nu sunt obiecte de cult de idolatrie, si nu reprezinta imagini false a persoanelor sfinte si a divinitatii.Caci Hristos s-a aratat in trup, iar reprezentarea Sa ca om este una adevarata, caci Hristos s-a facut om pentru noi.Insusi Hristos e imaginea lui Dumnezeu si omul o icoana a lui Dumnezeu.La fel se intampla si cu sfintii , sunt reprezentari reale ale lor.De exemplu un sfant contemporan care a fost in stare de neputreziciune o vreme , Sfantul Nectarie, daca te uiti la poza sa si la icoana ai sa vezi ca este identica.Sf Traditie ne spune ca atunci cand Hristos isi ducea crucea o femeie pe numele Veronica a mers sa-i stearga chipul Mantuitorului care era plin de sange si chipul Sau s-a imprimit pe stergarul femeii.Giulgiul in care a fost infasurat Iisus exista si astazi , si ai sa-l gasesti sub numele de "Giulgiul din Torino".Tot din Traditie prima icoana a fost chipul Domnului Iisus imprimat pe un stergar si dat lui Anania pentru regele Apgar ,bolnav de lepra in cetatea Edesa.Apoi mai este o icoana a Maicii Domnului care s-a pictat singura pe o biserica din Asia Mica ,chiar in vremea cand Maica Domnului traia.Si la Sfantul Munte Athos avem o icoana a Maicii Domnului la care pictorul nu reusea sa picteze fetele Maicii si a pruncului si acestea s-au pictat singure.Nu asta e idolatrie.Ci idolatria este orice inchinare falsa si reprezentare gresita a lui Dumnezeu si a lucrurilor sfinte.

Frumoasă pledoaria ta, însă găunoasă în conţinut. Dacă reprezentările iconografice sunt incerte (afară de exemplul tău cu sf. Nectarie) pot fi la fel de bine "false", deci exemple de idolatrie conform teoriei tale. Ca să nu mai vorbim că însăşi reprezentările sunt interzise în închinare cf. poruncii a II-a.

În prealabil postat de Danut7

Idolatriile sunt ereziile in mod special.

Articulează corect, că nu înţeleg ce vrei să spui.

În prealabil postat de Danut7

Cred ca ai sa gasesti multe in secta ta , tricesimusquintus, in special venerarea "sfintei sambete", negarea vietii de dupa moarte , credinta intr-un alt hristos, s.a.m.d.

1. Noi nu venerăm sâmbăta (aşa cum veneraţi voi icoanele şi sfinţii), ci respectăm porunca lui Dumnezeu privitoare la sambătă. Nu ai să vezi vreun adventist pupând sâmbetele din calendar (calendarul fiind reprezentarea grafică cu roşu a ideii de sîmbătă ).

2. Noi negăm doar viaţa între moarte şi înviere, aceasta nu este erezie ori idolatrie (că n-am înţeles la care dintre ele te referi).

3. Noi credem în Hristos- Cel prezentat în Scriptură- Creator, Mântuitor, Mare Preot, Judecător. Ai cunoştinţă de altul?

[catalin2]

Citind cateva mesaje observ ca persoana din cultul adventist este aroganta si ii jigneste pe ceilalti interlocutori. Nu are importanta, doar am observat. O sa spun cate ceva despre adventisit.

Cultul a avut ca baza o mica secta din America secolului XIX. Un fel de profet a spus ca Iisus va veni la o data in acel timp. Data trecand si neimplinindu-se profetia, o parte din adepti s-au risipit. Cei ramasi au sustinut ca profetia spunea ca doar in Cer s-a intamplat asta, nu si pe Pamant.
Dupa intrarea in grup a lui Ellen White membrii incep sa o considere un profet. In epoca erau multi care aveau viziuni, un fel de mediumi. Mediumul e o persoana care, in stare de transa, primeste informatii de la un spirit. Cei ce facea parte dintr-o culta religioasa credeau ca primesc viziuni divine. Dar nu se deosebesc cu nimic de niste transe din spiritism.
Un fachir sau un vraci din vreun trib pot induce aceste stari la comanda.

Adevarata credinta a aratat-o Dumnezeu prin minuni si nu prin discutii fara capat. Asa s-a intamplat in vremea lui Moise, prin minunile aratate faraonului. Sau in vremea Sfantului Ilie: "26.Şi au luat ei viţelul care li s-a dat şi l-au pregătit şi au chemat numele lui Baal de dimineaţă până la amiază, zicând: "Baale, auzi-ne!" Dar n-a fost nici glas, nici răspuns. Şi săreau împrejurul jertfelnicului pe care-l făcuseră. 27.Iar pe la amiază, Ilie a început să râdă de ei şi zicea: "Strigaţi mai tare, căci doar este dumnezeu! Poate stă de vorbă cu cineva, sau se îndeletniceşte cu ceva, sau este în călătorie, sau poate doarme; strigaţi tare să se trezească!"

La fel, in vremea Mantuitorului sau al Sinoadelor ecumenice (minunile cu Sf. Nicolae, Sf. Spiridon, Sf. Eufimia la sinodul IV, etc.).
In ortodoxie exsita nenumarate minuni, chiar si in zilele noastre, la fel cum erau si pe vremea Mantuitorului. In afara de vorbe pot arata adventistii ca adunarea lor e cea adevarata? Ce minuni au adventistii pentru a arata ca Dumnezeu este cu ei? Eu n-am auzit pana acum. Nu pot decat sa interpreteze Sfanta Scriptura.

[AlinB]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ba să nu înţelegi, deoarece nu ţi-am dat motive. Eu vorbeam de obiecte, nu de oameni. Când vezi un om sărutând plin de evlavie icoana, crucea ori chiar treptele Bisericii ce poţi înţelege altceva decât misticism, superstiţie şi idolatrie?

Daca esti protestant sau ateu, binenteles ca nu poti intelege altceva.
Pentru ca atat ii duce capul..

Cele două se împletesc "armonios" în practica ortodoxă, confuzia fiind alimentată şi încurajată chiar (prin neluarea vreunei atitudini clare) în sărmanul popor ortodox ţinut de secole în întuneric spiritual.

Limba de lemn a protestantismului cu care pretinde sa-si demonstreze superioritatea spirituala.
Interesant este ca in acelasi termeni ridica si ateismul problema, fata de religie in general.

De altfel cele doua categorii nu sunt atat de diferite pe cat par. Mai ales in unii oameni.

Stranie teorie... "Imagine a caracterului spiritual" reprezentată prin imagini şi încă imagini stricte după canoane! Caracterul lui Dumnezeu este reprezentat de Legea Sa- aceeaşi care interzice în porunca a II-a reprezentări imagistice în închinare.

Serios? Dar cum ramane cu heruvimii de deasupra chivotului Legii sau cei de pe perdeaua care despartea sfanta de sfanta sfintelor?

Dumnezeu este Duh, nu "imagine a caracterului spiritual" şi cine I se închină trebuie să I se închine în duh,

Ca sa nu mai vorbim ca ignori complet intruparea - Dumnezeu a umblat printre oameni si purtat chip de om.

nu întru imagini după "canoane bine stabilite"(Ioan 4,24). Dacă "gradul de asemănare fizică nu are importanţă" fiind "irelevantă", de ce mai folosiţi aceste imagini "canonice". Nu e mai corect să nu-ţi faci imagini sau asemănări a ceea ce este în Cer (Exod 20,4)?

Deosebirea fundamentală este aceea că ei nu le folosesc în serviciul de cult sau în actul închinării. Adică exact aspectele incriminate de Porunca a II-a.

1. Ai uitat ca porunca a doua interzice nu doar inchinarea ci si simpla reproducere. Evreii asa au inteles lucrurile, de aceea din cultura lor sunt absente statuile si picturile.

Dar (neo)protestantii din ziua de azi prefera sa ignore selectiv Scriptura.

2. Nu ne inchinam chipului respectiv ci celui care il reprezinta daca e vorba de Dumnezeu sau cinstim persoana respectiva (daca e vorba de sfinti).

Este o diferenta care probabil este prea subtila pentru tine, care pui altora in carca propria ta confuzie daca ai fi in locul lor.

Din fericire niciunul din fenomenele enumerate de tine nu se găsesc în Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

Nu, se regasesc altele mai rele, dupa cum ziceam Luther a sarit din lac in putz, iar urmasii lui au pastrat acelasi trend.

[Danut7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Frumoasă pledoaria ta, însă găunoasă în conţinut. Dacă reprezentările iconografice sunt incerte (afară de exemplul tău cu sf. Nectarie) pot fi la fel de bine "false", deci exemple de idolatrie conform teoriei tale. Ca să nu mai vorbim că însăşi reprezentările sunt interzise în închinare cf. poruncii a II-a.


Articulează corect, că nu înţeleg ce vrei să spui.



1. Noi nu venerăm sâmbăta (aşa cum veneraţi voi icoanele şi sfinţii), ci respectăm porunca lui Dumnezeu privitoare la sambătă. Nu ai să vezi vreun adventist pupând sâmbetele din calendar (calendarul fiind reprezentarea grafică cu roşu a ideii de sîmbătă ).

2. Noi negăm doar viaţa între moarte şi înviere, aceasta nu este erezie ori idolatrie (că n-am înţeles la care dintre ele te referi).

3. Noi credem în Hristos- Cel prezentat în Scriptură- Creator, Mântuitor, Mare Preot, Judecător. Ai cunoştinţă de altul?

Si iudeii aveau reprezentari si chipuri in locasurile de cult , heruvimi , terafimi , lei s.a.m.d.Si asta incalca porunca a doua?Avem si icoane facatoare de minuni,icoane din care curge mir sau icoane care plang.Ca antiteza si in Apocalipsa se vorbeste de o icoana a fiarei.