Credinta, habotnicie, obiectivitate

[Traditie1]

În prealabil postat de topcat

Desigur :)
Eu nu ma arunc de pe bloc pentru ca stiu ca voi muri, chiar daca sansele sa supravietuiesc exista dar sint infime. Si voi faceti la fel.
Ateii doar extind acest principiu la intregul mod de viata (ma rog, exista destule momente mai mult sau mai putin constiente in care nu aplicam principiul, dar cred ca incercam sa le reducem).

Deci vrei sa zici ca nu renunti la satisfactiile acestei vieti pentru promisiunile unei religii pentru ca sansele ca acea religie sa fie adevarata sunt minime? Si ca aceasta este filozofia ateilor, o consecventa în hedonism?

Pai asta e tot o forma de religie, un cult al vietii de acum. O religie aberanta însa, fiindca din punct de vedere moral nu ai de ce sa adori viata de acum.

În prealabil postat de Bastet

Exact. Uite, în formularea ta, „habotnic=fundamentalist obtuz al unei religii”, nu încap implicațiile pe care le-am dat în primul răspuns pe care l-am scris? Le pun mai jos:

Nu încap dar în unele situatii pot fi posibile.

Cred că reiese din felul în care discut că nu mă încadrez în specia trolului. Cu puțină malițiozitate, însă, aș putea trage o concluzie din faptul că „ai făcut apel la mine să nu o fac pe trolul” încă dinainte de a ști dacă asta urma să fac sau nu.

Ma legasem de afirmatia ta ca uneori sustii o pozitie din amuzament.

Apoi, motivul pentru care ateii intra pe un forum religios nu e de a se lamuri, ei vin cu ideea preconceputa ca religia e falsa iar ei detin adevarul. Deci din punct de vedere al dialogului, nu sunteti ok.

Nu pot să accept supranaturalul, oricît m-aș chinui.

Uite, nu am văzut niciodată pe viu o auroră boreală. Hai să presupunem că nu am cunoștință de existența acestui fenomen. Dacă aș avea ocazia să văd așa ceva, mi s-ar părea fenomenal și înafara forței de caracterizare a cuvintelor. „Superb” ar fi prea șters. M-aș minuna, m-ar extazia faptul că poate să se întîmple așa ceva, însă nu mi-aș închipui că este la mijloc ceva supranatural. Aș căuta o explicație și dacă totuși aceasta nu ar exista, aș accepta faptul că știința este încă prea înapoiată ca să îmi traducă acel fenomen.

Deci la orice fenomen neobisnuit tu ai cauta sa gasesti o explicatie materialista. Supranaturalul nu se refera numai la minunile din cadrul lumii materiale ci, mai ales la fenomene spirituale, launtrice. Si în primul rând Dumnezeu este o Fiinta supranaturala.

Iar acceptarea posibilitatii supranaturalului tine de vointa, de depasirea habotniciei.

Am crezut că vrei să mă pui să argumentez logic și final faptul că există sau nu există X zeitate. Ceea ce știu că în sens epistemologic absolutist este imposibil.

E drept ca pâna în prezent Dumnezeu nu s-a facut cunoscut în mod supranatural da asta nu înseamna ca El nu exista. Iar a te limita doar la metodele stiintifice de cercetare nu înseamna obiectivitate. Stiinta e o religie moderna care are habotnicii ei, printre care (deocamdata) si tu.

Ceea ce resping (însă nu în mod vehement, sper că vezi că nu încerc să îndes ideile mele pe gîtul altora, ci doar să port o discuție) este orice sistem de credință și/sau cunoaștere care impune adepților niște reguli a căror aplicare poate duce la punctele pe care le-am enumerat mai sus (în prima mea postare, cele pe care le-am reluat cu liniuțe un pic mai înainte). Deci vezi bine că nu am ceva în mod special cu creștinismul, ci cu toate religiile abrahamice (dacă ar mai fi la modă și sacrificiile aztece, aș mai avea ceva și cu ele, evident).

2. „Ateismul e și mai rău” – nu, nu înțeleg de ce. Singura situație în care aș lovi pe cineva ar fi contextul auto-apărării. Religia face avioanele să se prăbușească în clădiri și militează pentru a aduce pe lume copii care vor muri de foame.

Crestinimul nu contine îndemnuri la lupta si terorism, dimpotriva, la neraspunderea la agresiuni. Islamul da, curanul porunceste razbunarea, terorizarea nemusulmanilor si altele. Nu poti sa zici ca iudaismul sau crestinismul genereaza violenta în lumea de azi.

Ateismul e mai rau decât agnosticismul fiindca sustine ca nu exista ceva nematerial, pe când agnosticismul sustine ca ceva nemateri poate exista dar cunoasterea sa ne este inaccesibila. Vorbeam de obiectivitate, nu de suferintele provocate în societate.