Maica Domnului (Luca 1,43)

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de georgeval

Te sfatuiesc sa o cinstesti asa cum a cinstit-o Arhanghelui Gavriil si in timp vei intelege si cata cinstire i-au acordat Apostolii

1. Îngerul Gavriil, nu Arhanghelul Gavriil.
2. "Cinstirea" îngerului se rezumă la un simplu salut: [χαίρε], o formă veche de salutare care exprima stimă şi bună voinţă. Cuvântul tradus în felul acesta este forma imperativă a verbului [χαίρω], „a se bucura” sau „a fi vesel”. Forma aceasta de salutare ar putea fi comparată cu salutarea: „Pace vouă!” (Luca 24,36), o formă obişnuită de salutare în Orientul de astăzi, ca şi din vechime. Deci când o s-o întâlnim pe maica Domnului, o vom saluta în acest fel. Mulţumit?

În prealabil postat de georgeval

Cuvintele Arhanghelului sunt pline de teologie "Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.

"mare har"„foarte favorizată”, „înzestrată cu har”, [κεχαριτωμένη] , expresia aceasta prezintă pe maica Domnului ca primitoare de favoare divină sau de har, nu dătătoare de aşa ceva. Expresia aceasta maltratează enunţarea îngerului dacă este considerată că lasă să se înţeleagă că Maria de aici înainte era dătătoare de har divin şi nu primitoare a lui. Îngerul Gavriil nu a înzestrat-o cu merit personal pe care să-l acorde altora.
Este clar că îngerul nu a acordat Mariei nimic mai mult decât este la îndemâna tuturor credincioşilor creştini din folosirea aceluiaşi cuvânt grec în Efeseni 1,6 unde apostolul Pavel afirmă despre har că Tatăl „ni l-a dat” (literal, „ne-a înzestrat cu har”) în Prea Iubitul Lui [Hristos] – nu în Maria! Mariei i se făcuse „mare har” [era „foarte favorizată”] numai, aşa cum explică îngerul, pentru că Domnul era cu ea. Ea căpătase „îndurare înaintea lui Dumnezeu” (Luca 1,30) şi era, literal, „înzestrată cu har”.

În prealabil postat de georgeval

Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? " Luca 1,28-19.

Nu este nici un fel de "închinăciune", nu ştiu de unde a mai scos-o şi pe asta traducătorul ortodox. Expresia în originalul grecesc este [άσπασμός] şi înseamnă "salutare", "urare"şi o poţi întâlni şi în alte locuri adresată tuturor credincioşilor: 1 Cor.16,21; Col.4,18; 2 Tes.3,17.

În prealabil postat de georgeval

Expresiile : "Cea plina de dar " sau "Domnul este cu Tine" le intalnim numai in cazul Maicii Domnului.

Fals! Aşa cum am mai spus, prima expresie o întâlnim în Efes.1,6 cu aplicabilitate oricărui credincios, iar a doua expresie [o κύριος μετά σού] o poţi întâlni şi în 2 Tim.4,22 în forma: [Ο κύριος μετά τού] cu aplicabilitate întregii Biserici!

P.S. Când îi faceţi o icoană lui Ghedeon să-l "cinstiţi" căci Domnul este şi cu el [κύριος μετά σού] (Jud.6,12)?