Un sfat intelept

[glykys]

În prealabil postat de vintage

Eu, vintage, nu sunt nimeni. Nu insem nimic pentru nimeni aici pe forum. Vreau doar sa invat, sa aflu cat mai multe despre derapta credinta si trairea ei. Poate ca pe undeva imi place si sa fiu bagata in seama, in sensul bun, evident, dar asta tine de mandrie, bat-o vina! Sunt cativa ani de cand vizitez forumul. Va cunosc pe multi de aici. Am intrat cu mare teama in discutii si ori de cate ori scriu ceva imi bate inima tare, tare, de emotie. Multi ma confunda cu cineva, cu cineva rau, si ma considera barbat. Se inseala grozav. Acesta ar fi singurul motiv pentru care as veni sau v-as invita la o intalnire fata in fata. Isi fac pacate daca mai persista in aceasta confuzie, si crede-ma ma simt vinovata... (complexul meu de care sufar...)
In incheiere, iti spun ca esti pe potriva sufletului meu, ti-am mai spus-o si cu alta ocazie.
Te las cu bine, noapte buna!

Dezbatem idei, atitudini, nu persoane... Nici pe departe nu sunt matura si responsabila, doar ca as vrea sa fiu. Nu cred ca te considera nimeni rea si nu e cazul sa iti faci complexe. Ti-am zis, am apreciat gestul tau, apreciez astfel de persoane, procedez si eu de multe ori asa, dar nu stiu cat e de productiv, atata tot. Ce am vrut eu sa arat e ca e bine sa ne mai dam si cu capul de pragul de sus, ca sa invatam sa ne uitam pe unde mergem, pentru ca nu o sa fie mereu cineva acolo care sa ne atentioneze sau sa ne mangaie cucuiul.