filioque

[Savonarola]

În prealabil postat de Ducutu

Daca a spus ca purcede de la Tatal, bine a spus. Insa nu reiese ca ar fi spus ca Duhul ar purcede NUMAI de la Tatal. Cred ca asupra acestei idei, sub aspectul biblic, nu avem neclaritati.

Nu reiese pentru tine şi pentru alţii că ar purcede numai de la Tatăl, însă pentru Biserica Ortodoxă a reieşit, acesata fiind implicit exprimată în cuvintele lui Hristos. Ba mai mult, este o certitudine că Hristos nu a afirmat în vreo evanghelie că Duhul ar purcede şi de la Fiul; asupra acestui lucru cu siguranţă nu avem neclarităţi.

Acum sa nu lasam impresia ca daca respectam Scriptura, si, desigur, o respectam, inafara de Scriptura nu ar mai fi nimic de zis asupra acestui aspect.

Într-adevăr Scriptura este baza şi Scriptura spune că Duhul purcede de la Tatăl.

Parintii din vechime au incercat sa ne lumineze, si prin scrierile lor putem, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa patrundem mai mult in taina lui Dumnezeu, caci, dealtfel, Dumnezeu doreste sa ne folosim si mintea, si sa incercam sa le vorbim si altora despre cele revelate.

Aşa este, Dumnezeu doreşte să ne folosim şi mintea, este evident, dar luminată de Duhul Sfânt şi de revelaţia dumnezeiască.

Purcederea Duhului prin Fiul, sau si de la Fiul, sunt expresii cunoscute in perioada patristica, si in rasarit, si in apus.

Într-adevăr, deşi nu sunt nişte lucruri generale, universale, întâlnite la toţi Părinţii, expresiile sunt cunoscute, însă interpretarea sensului acestor expresii rămâne de discutat.

Polemica a aparut asupra acordului sau dezacordului ca expresia Filioque sa fie inclusa in Crezul Niceeno-constantinopolitan. Astazi apusul nu pretinde ca rasaritul bizantin sa introduca expresia in crez.

Problema nu este atât cu modificarea simbolului de credinţă, ci cu modificarea credinţei exprimată în simbol. Şi nu vedem de ce am schimba-o devreme ce este susţinută de Sfânta Scriptură şi de Sinodul ecumenic de la Constantinopol (381).

Pe urma...s-a trecut la nivelul contestarii intelesului expresiei, si, din pacate a aparut teza, nelegitimata nici biblic nici patristic, cum ca Duhul ar purcede NUMAI de la Tatal. Dar, asa cum am mai spus, pana cand un conciliu ecumenic nu va expune problematica in mod clar si explicit, atat cat putem cuprinde, parerile asupra temei acesteia, nu depasesc nivelul de autoritate al unor pareri private. Aceasta ar fi problematica vazuta de un rasaritean cu bunavointa.

Este părerea ta că această "teză" nu ar fi legitimată biblic şi patristic. Tocmai pentru că este foarte legitimată atât biblic cât şi patristic este susţinută de Bisericile Ortodoxe. Dacă cumva vrei să ne abureşti cu faptul că nu s-ar fi pronunţat vreun sinod ecumenic în această materie, ţin să îţi readuc aminte că această problemă a fost expusă la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol (381). Probabil că tu nu ştii credinţa acelui Sfânt Sinod, că a fost unul ecumenic, şi că a susţinut că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl. Deci vezi bine că în această materie deja s-a pronunţat un Sinod Ecumenic.

Pentru Biserica Catolica, problema este lamurita. Au fost doua sinoade, considerate in vremea lor ecumenice, si in rasarit si in apus (apoi, rasaritul...si-a retras acordul), in care s-a discutat si clarificat invatatura aceasta, deci, este invatatura de credinta asemenea celorlalte invataturi stabilite in sinoadele ecumenice.

Pentru aşa-zisa Biserică Catolică problema pare a fi lămurită, şi asta pentru că s-ar fi exprimat la două sinoade girate de papi. Dar în realitate nu este chiar aşa de lămurită precum pare a fi. Iar acele două sinoade ei pot să le tot considere ecumenice; adevărul este că ele nu sunt ecumenice, ci nişte simple sinoade locale latineşti, care susţineau erezia filioque.