Profetul care a fugit de Dumnezeu

[MariS_]

În prealabil postat de ioan cezar

Haideti, fratilor sa revenim la topic (ca Scotianul, in rabdarea lui, o fi avut timp sa dea o fuga pana in Edinburgh si, intors inapoi cu accent de Scots Gaelic s-o apuca iar de lamentatii, pe buna dreptate...)!
Daca imi permiteti o opinie: se pare ca sunt doua linii principale de reactie la textul biblic: una Scotland-MariS_ si alta Catalin-Cezar (caci ma alatur opiniei lui Catalin). Nu mi-e clara inca pozitia fratilor catolici.

"In esenta misiunea profetului,precum a tuturor alesilor Domnului din acesta categorie,este sa transmita mesajul oriunde ar fi trimis.Finalul sau rezultatul,dupa cum demonstreaza cartea lui Iona cititorilor sai,este responsabilitatea lui Dumnezeu si doar a Lui.A trebuit sa mai treaca mult timp pana cand un alt evreu,cunoscut ca fiind Apostolul Pavel,confruntat cu o problema teologica similara sa exclame:,,O, adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui si cat de neintelese sunt caile Lui! Si, in adevar, "cine a cunoscut gandul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?”(Romani 11:33-34).Cateodata pentru a ajunge la intelepciune trebuie sa treci si prin revolta,desi se poate scurge mult timp pana cand intelegrea va intra pe fagasul sau normal insa pentru Cel de Sus timpul curge altfel decat pentru noi,vesnicii Iona,fiecare sub curcubetele patimilor,meschinariei si limitelor sale." Conchide Scotland.

"Era mai degraba un soi de "calcul" din care trebuia sa reiasa ca Dumnezeu era bun doar cu "poporul ales". Pentru "poporul ales" era necesara mila, aici o admitea si Iona si se bucura daca o afla, dar nu si .."pentru catelusi", nu pentru altii, nu pentru cei ce nu faceau parte din "poporul ales". Iata, insa, ca Dumnezeu nu il pedepseste pe Iona, ii da doar o lectie! Aceeasi lectie o va da mai tarziu si "poporului ales"." Intareste, apasind putin (cu totul ortodox cred eu, in duhul Evangheliei) MariS_.

"Iona spunea ca se va face de ras, ca va profeti ca cetatea va fi nimicita si apoi nu se va intampla asta. Ii era teama din cauza pierderii slavei lumesti." Afirma, in completare, Catalin, iar eu reintaresc: da, stiind bine Iona cat de Milostiv este Domnul, credea tare ca ninivitenii vor fi iertati [b]daca[b] se vor pocai. Se temea ca se vor pocai!... Iar el va iesi in paguba, ca profet mincinos.

Putem continua acum, daca voiti, o dezbatere cu argumente. E grea exegeza, eu nu prea ma pricep, nu am nici materiale aici (sunt departe, departe...) dar merita sa incercam. Doamne ajuta!

P.S. Voiesc sa dau o lamurire pentru ortodocsii care au unele temeri legate de exegeza. La facultatea de Teologie, in anul cand am fost student, profesorii si asistentii ne incurajau, desi foloseam acelasi aparat critic, sa prezentam interpretari personale, cu accente sau concluzii subiective. Aceasta facea parte, atentie, din formarea viitorilor preoti si teologi ortodocsi! (Sa fi fost toata facultatea de Teologie deja ecumenista?... Ba deloc. Dumnezeu respecta libertatea si originalitatea fiecarei persoane. Nu cenzureaza diversitatea nuantelor, cata vreme exista unitate in duh, in credinta. Unitate in diversitate, asta e.)

IONA Capitolul 2
8. Când se sfârşea în mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, şi la Tine a ajuns rugăciunea mea, în templul Tău cel sfânt!
9. Cei ce slujesc idolilor deşerţi dispreţuiesc harul Tău;
10. Dar eu Îţi voi aduce Ţie jertfe cu glas de laudă şi toate făgăduinţele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!"

Ideea ca Iona dorea nimicirea ninivitenilor doar pentru a nu fi perceput ca profet mincinos de catre ai sai implica un sadism destul de accentuat, cred eu, caci a sacrifica laolalta copii, femei, batrani pentru un orgoliu de profet ar arata o micime de suflet ce ar trebui chiar pedepsita de Dumnezeu, nu doar tratata cu o simpla lectie. Or, observam din antiteza intre versetul 9 si 10, ca Iona are tentatia de a privi cu dispret pe aceeia ce "slujesc idolilor deşerţi" si "dispreţuiesc harul Tău". In schimb, ideea ca Dumnezeu e milos doar cu cei "ai Lui" si ca e neindurator "cu ceilalti" e explicabila psihologic, chiar daca nu e justificata d.p.d.v. duhovnicesc. Nu exclud, insa, niciuna din variante.
Har, smerenie si jertfa de sine.