Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[Solveig]

În prealabil postat de ioan cezar

Voi ilustra cu un caz cunoscut in literatura AA. Caz real, din cartile biografice.
Un barbat se obisnuise sa mearga seara cu colegii de facultate la o terasa din apropierea campusului. Azi o bere, maine un pahar de vin, cumulat si cu oboseala de dupa cursuri, adaugat si cu oarecari clipe de timiditate cu fetele, in fine, sub mai multe presiuni omul s-a deprins cu placerea nevinovata de a bea cam zilnic un nevinovat pahar. Nimic mai mult deocamdata!
Mai tarziu, in momente grele ale vietii, cand a ramas singur si tradat prin anumite imprejurari de catre prieteni buni si chiar de sotie, omul a inceput sa mearga mai des la carciumioara, sa lege diverse amicitii dubioase, sa se dedea tot mai vartos la bautura. Altminteri om serios, pasnic, iubitor si destul de dus la Biserica, in media credinciosilor obisnuiti. Dar nepravazator cu placerea.
La varsta maturitatii depline era deja alcoolic.
Printr-un cumul de factori nefasti a ajuns alcoolic veritabil, dependent care parea fara scapare de placerea consumului cu tot ce implica acesta. Cu greu a fost recuperat, cu Mila lui Dumnezeu. Si cand a iesit din iadul dependentei, a jurat ca va fi mult mai atent cu sine si cu placerile toate si ca se va face iarasi un om serios. A devenit un adevarat ascet.
Cu o vointa extrema si cu multa bogatie de suflet, omul acesta si-a pus in gand sa faca un lucru important pentru semeni: sa creeze cateva mii de locuri de munca din propria afacere. I-a luat 25 ani pentru aceasta si a reusit. A devenit unul din oamenii bogati ai Americii, candva era cunoscut si indragit in mai toata America.
Si, la varsta de aproximativ 65 ani a ajuns la concluzia ca si-a vazut visul cu ochii. Reusise! Cu ajutorul lui Dumnezeu devenise un invingator indiscutabil.
Si atunci, intr-o clipa de relaxare, convins de-acum ca e un om stapan pe sine si capabil de fapte deosebite, a ...comandat un mic pahar de whyski.
A baut necontenit o saptamana intreaga, nemaiputindu-se opri (manifestare tipica pentru boala cumplita a alcoolismului) apoi a murit.
Propun sa reflectam la aceasta...
Dumnezeu sa-l ierte pe acest om bun la suflet, serios si inteligent, insa total neprevazator in privinta placerii...

Aici avem de-a face nu cu placerea de a bea un pahar de alcool, ci cu anumite probleme sufletesti si duhovnicesti...si cred ca un alcoolic bea ca sa uite de toata viata lui pe care nu o poate controla, nu pentru ca ii face placere..