Istorii cu talc

[MariS_]

În prealabil postat de cristiboss56

[i][i]Despre dragoste-"Fara Dumnezeu, orice iubire moare"-
.................................................. .................
- Ce ar trebui sa facem ca sa fim fericiti?

- Trebuie sa pornim in cautarea adevarului iubirii, cu toate fortele noastre. Sa nu ne angajam steril, de suprafata, ci sa ne daruim total, tuturor oamenilor si, prin ei, lui Dumnezeu. Si sa o facem pe viata. Fericirea adevarata exista. Si exista aici, pe pamant. Ea nu e decat o cale pe care inaintam. Doar in masura in care stim sa daruim, o sa si primim. Pentru ca Dumnezeu ne chinuie uneori, dar ne si rasplateste cu asupra de masura. Se joaca cu noi, ne face sa vrem mai mult, sa ne dorim mai mult, sa devenim mai mult. Fericirea nu e un dat, o pleasca, o incremenire care pica pe tine. O fericire statica ne-ar strivi sub o plictiseala cumplita. Fericirea se munceste, se castiga in fiecare zi. E un urcus continuu, o dinamica ce se adapteaza permanent nevoilor noastre. Fericirea e devenire.

Multumesc, frate Cristian, pentru postarile tale de mai sus, cu interviul Parintelui Pantelimon de la manastirea Oasa. A fost o mare bucurie pentru mine sa le citesc. Asta este teologia care imi sta mie la inima, teologia aproapelui, asa ii zic eu dar, de fapt, e teologia iubirii. "Trebuie sa pornim in cautarea adevarului iubirii", spune atat de frumos parintele Pantelimon, si sunt total de acord cu el.
Astfel de texte nu trebuie doar citite, ci musai sa fie si exersate si aplicate practic, pe cat ne sta in putinta, ca sa nu ramanem doar la teorie.
Acesta este si miezul inestimabil al Ortodoxiei si ai mii de multumiri de la mine pentru ca te straduiesti ca sa-l scoti la iveala ca pe aurul cel mai pur, cel mai de pret al crestinismului, descoperit si daruit noua de Dumnezeu.

Bucurii!