Biserica si Psihologia

[dobrin7m]

În prealabil postat de Decebal

Doamnă Mihaela, cred că aveţi un punct de vedere nu foarte just, şi asta pentru că nu faceţi nişte comparaţii între cantitatea şi calitatea de pregătire (chiar şi numai intelectuală, de-ar fi numai atât) între psihologi şi medici psihiatri pe de o parte, şi preoţi (ortodocşi) pe de altă parte. În domeniile ştiinţifice şi medicale cantitatea şi calitatea pregătirii este mult mai mare decât la preoţii ortodocşi; nu mai adăugăm faptul că mulţi preoţi îşi mănâncă pâinea nu pe harurile lor personale, ci pe harul lui Dumnezeu, pe când în domeniile ştiinţifice şi medicale contează foarte mult munca omului, a specialistului, care se pregăteşte ani şi ani grei de zile pentru profesie, în timp ce un părinţel poate să ajungă şi după vreo câţiva anişori lejeri şi fără prea mari bătăi de cap de seminăraş. Atunci când în teologie va exista un alt nivel de pregătire din toate punctele de vedere, inclusiv spiritual, atunci când lucrurile vor fi abordate dintr-o perspectivă autentic mântuitoare, nu doar dintr-una de clasă clericalistă, atunci când accentul pe mântuirea omului şi dezvoltarea lui spirituală şi morală vor ajunge la nivelul în care se pune accent pe calitate în domeniile medicale şi ştiinţifice, atunci de-abia aţi mai avea legitimitatea să puneţi în acest fel problemele.

Decebal, preotul la hirotonie primeste har, niciodata sa nu mai uiti aceasta. Un biet psiholog nu se deosebeste cu nimic de tine sau de mine in ceea ce priveste pozitia noastra fata de preot. Lucrurile nu trebuie abordate dintr-o "perspectiva mantuitoare" ci trebuie traite in Biserica , cu duhovnicul, practicata credinta , invatata dogma. Nu exista feresti prin care privim din perspectiva mantuitoare. Adica cabinetul psihologului este o fereastra prin care privim lucrurile din perspectiva mantuitoare. Ei bine atunci de ce nu si cabinetul ginecologului, si cel al medicului de boli interne, dar ce ziceti de cel al chirurgului, sau al cardiologului?

Eu zic ca s-a cam amestecat pe aici adevarata credinta patristica cu ceva new ageist, inovator, o forma noua de asa zisa "duhovnicie". Rezultatul? oamenii vor umple spitalele si cabinetele in loc sa mai mearga pe la Biserica.

Inca nu am vazut aroganta ca un medic cardiolog de pilda sa se autodeclare inlocuitor al preotului. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa recunoastem capacitatea medicilor mai ales a adevaratilor medici. Acestia nu au pretentia sa inlocuiasca preotul iar noi trebuie sa privim corect lucrurile. preotul isi are rolul sau in Biserica iar medicii rolul lor, de foarte multe ori salvator.
Nu mi se pare corect sa fie acuzati crestinii ca resping medicii, cum am vazut ca aclama pe aici Laura, caci nu este asa. Singura problema este ca fiecare sa isi cunoasca locul sau si sa nu cumva sa-si doreasca sa fie in locul altcuiva. Si nici comparatii nu mi se pare normal sa se faca intre preoti si alti oameni cu diverse profesii. Fiecare profesie isi are rolul sau in societate, in ajutorarea semenilor.

Legat de anii de studii. Parintele Paisie Aghioratul a avut 4 clase insa primise atatea harisme de la Bunul Dumnezeu incat ajunsese sa vorbeasca in limba interlocutorului, de pilda germana, a fost un caz, fara sa fii studiat vreodata aceasta limba. Avea cunostiinte stiintifice si medicale fara sa fi invatat vreodata la scolile lumesti. Insa l-a invatat Duhul Sfant.