Cele OPT EREZII ale "FERICITULUI" AUGUSTIN, ERETICUL

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de iustin10

Igor ,

Inteleg si consider inspirate comparatiile tale cu fumatul.
In mine se duce o lupta pentru ca si eu cred ca erezia nu poate mantui , decat Adevarul curat ,dar totusi nu vreau sa judec pe nimeni.
Oki si cu exprimarea ca ereticul nu se poate mantui . Oki si sa ii spui omului ca e eretic . Dar nu atat pentru ca e eretic, ci pentru ca e lipsit de Hristos.
Si in nici un caz sa nu se inteleaga ca eu insumi m-as mantui ca sunt orthodox si el nu ca e eretic ,pentru ca atunci pare ca o ingamfare,caci nu titlul de orthodox ma mantuieste ci lupta cea grea cu mine insumi ,care e aceiasi si la un 'eretic' .Numai ca erezia lui ii adoarme vigilenta in sustinerea acestei lupte si nu beneficiaza de tot bagajul sfintilor in aceasta lupta.

Iustin,

Unui fumător, nu-i spui doar: "fumatul ucide".
Îi spui că va muri, că-i va plânge nevasta şi copii la mormânt, îi vor aduce flori, nu îi va mai putea avea alături.
Îi spui tot ce e mai negru şi mai rău. De ce? Ca să-i pese de el însuşi, de ai lui, să-i pese de viaţă. Să se lase de fumat.
Îi spui Adevărul, dar îi spui cu iubire, dorindu-i binele, dorindu-i viaţa şi el simte şi ştie asta. Şi le vei spune şi alor lui să-i spună la fel. Şi tuturor, să-i fie alături, viu şi real. Te zbaţi, te lupţi pentru el, pentru neputinţa lui.

Cari împreună cu el crucea, îi porţi neputinţa, cum spune Biblia, îl iei în spate ca pe un soldat rănit şi îl duci în siguranţă, cât mai departe posibil, poate la adăpost, în tranşee, adică în Biserică, şi acolo vezi ce se mai poate face pentru ca el să trăiască.

Dar să vrei. Să îţi pese cu adevărat de el. Atunci Dumnezeu Însuşi va lucra prin tine.

La fel şi cu erezia. Nu judecăm omul, a avut o cădere, a fost biruit, dar trebuie ridicat, ajutat, sprijinit, întărit, mai ales de cineva cu experienţă.
"În dar a-ţi luat, în dar să daţi", spune Biblia.
Teologia, nu e pentru a face renume, e pentru mântuirea tuturor. E pentru a arăta unde-i Hristos, şi unde nu-i, unde-s necuraţii şi unde nu-s.

Erezia, unuia ce se numete creştin, ce spune că nu, că el defapt e cu Hristos Cel Adevărat, pe când el se închină unui hristos mincinos, e cel mai greu să lupţi.
Pentru asta, trebuie să îţi cunoşti cât mai bine posibil credinţa mântuitoare, Biserica mântuitoare, Mireasa lui Hristos, şi apoi să-i arăţi, de ce el este înafara Bisericii, şi cum poate veni înapoi.
Scopoul Ortodoxiei, a creştinismului, a Bisericii, este medicina. Vindecarea sufletului.
Un suflet vindecat, nu poate da boli trupeşti, şi toate bolile trupului, vin de la un suflet bolnav. Sau un suflet sfânt, pe care Dumnezeu îl înceracă puţin, ca aurul în topitoare, sau îl ia direct Acasă.

Pe când scopul ereziei, este să adune adepţi, să se extindă.

Ortodoxia, nu a căutat niciodată să se extindă. A stat smerită şi cuminte, frumoasă şi înţeleaptă, zâmbind uşor, gingaş şi copilăreşte, oricui o priveşte.

În schimb, romano-catolicii, protestanţii, neo-protestanţii, mereu au căutat şi caută să se extindă, să adune adepţi. Asta-i erezia. Ontologic, e o sete după Adevărul din care au ieşit.

Când un creştin adevărat, un ortodox, trăitor, rugător, plin de iubire, de compasiune şi de suferinţă pentru semenul său, prin care Dumnezeu lucrează viu, va vorbi unui frăţior rătăcit, vigilenţa acelui rătăcit se va trezi. Şi cu cât, creştinul, va iubi mai mult pe eretic, cu atât şi Dumnezeu va lucra mai mult prin el, şi ereticul cel puţin, va ţine minte discuţia cu el.

Sunt multe de spus, dar Biblia, şi prin Biblie, Sfinţii Părinţi, plini de Duhul Sfânt, au răspunsul, la toate întrebările. Absolut toate. Mai rămâne doar să credem, dacă vrem să fi vii, în vecii vecilor. Sau să ne răzvrătim, să fim nemulţumiţi, fiindcă nu iubim şi nu ne rugăm...

Dumnezeu să ne ajute.