În prealabil postat de Igor_Paslusnik
O, slavă Domnului, teologii mei iubiți ! :) Avocatu' și biologu', sau cum spunea cineva acum câteva posturi.
Pe ce te bazezi când spui că felonul era "pelerină"? Pe cuvântul din limba latină? Păi Ieronim, nu mă mir că a tradus cu pelerină, Biblia Vulgata în latină e o ofensă adusă limbii latine, e foarte departe de semantica și traducerea originalelor grecești. Personal, eu biblia vulgata, nu consider că-i biblie... Tocmai de aia, nimeni nu mai avea voie să traducă Biblie din latină în altă limbă, ci numai în latină se citea. Pe bună dreptate s-a enervat Luther... Biblia aia, are foarte multe erezii. Iertare, e părerea mea personală.
Io' n-am nimic cu voi, mânca-v-ar Raiul, dar mergeți la Sfinții Părinți, să vedeți ce-i ăla FELON. Și mergeți și vedeți ce cuvânt grecesc (nu greco-romană, că nu există așa ceva, ci doar grecesc, fără romană, că mai mult se vorbea greacă decât latină, de aceea Augustin a devenit eretic, că nu știa greacă, să fie în temă cu dezbaterile Părinților) deci ce cuvânt folosește Pavel pentru grecescul felon.
Revin.
Fi sigur, Mihai, că dacă felonul era o pelerină (Doamne ferește) găsea o alta foarte rapid în locul celei uitate, ca înlocuire, acolo unde era în momentul când scria lui Timotei.
Sau dacă era o pelerină oarecare, nici nu mai amintea de ea în epistolă, nu? Alegea alta, sau făcea alta și gata. Logic?
Dar pentru că nu era o pelerină oarecare, de aceea a amintit de ea, pentru că era importantă la slujire, și fiind la Roma, (că de acolo scrie epistola) simțea că va adormi în Domnul, că zice în aceași epistolă: "vremea despărțirii mele s-a apropiat".
Dar tocmai, pentru că era în pragul morții, nu a vrut un alt FELON ("pelerină" Doamne ferește), ci EXACT acel FELON ("pelerină" Doamne ferește) și chiar era gata să aștepte după el, având în vedere călătoriile lungi de atunci, de la Troada la Roma, lua ceva timp, dar era vital, că așa de important era pentru Pavel, felonul.
Întâmplător?
Nu.
Pentru că acel Felon, nu e pelerină, e veșmânt liturgic de slujire. Putea spune: ah, și-așa acuș' mor, mă pun repede să fac alt FELON, și să mai slujesc cu el, că simt că mor curând. Dar nu, a vrut EXACT acel Felon.
Și în plus, de ce a asociat Felonul cu cărțile și pergamentele? De ce erau conexe și de nedespărțit pentru el? Că spune: "mai ales" cărțile și pergamentele.
Trebuia să scrie alte epistole? Numai avea hârtie? Nici pomeneală, fiindcă așa cum a avut hârtie să scrie epistola către Timotei, tot așa avea din belșug alte hârtii în loc.
Dar acele cărți și pergamente, erau foarte speciale pentru Pavel, la fel ca și FELONUL, de aceea era atât de important să-i fie aduse toate 3: felon, cărți, pergamente. Tocmai de aceea, era foarte rar un FELON, pe atunci, și deci special, nu era ca o pelerină oarecare, ce ar fi putut-o înlocui ușor, și nici numai era nevoie să amintească de ea. Dar era FELON, nu pelerină Doamne ferește, ci era obiect liturgic, veșmânt de slujire.
Și cărțile și pergamentele, erau pentru slujire, avea scrise rugăciuni și slujbe în ele, de aceea erau așa de importante pentru Pavel, că cere să-i fie aduse și aștepta după ele, nu își făcea altele.
Și DA, Duhul Sfânt este în orice obiect liturgic, la ortodocși, adică în Biserică, nu la eretici, cum ar fi romano sau greco-catolici, care nu îl mai au pe Duhul Sfânt în nicio rugăciune, nicio taină și nicio practică, încă din 1054. Poate un "slujitor romano-catolic" să citească la rugăciuni peste rozariul ăla, că e tot aia cu rugăciunile unui șaman sau brahman. Duhul Sfânt nu vine acolo, cât timp există erezie.
E ca și Simon magul, primul eretic, care a fost refuzat de Apostoli, nu au vrut Apostolii să-i ivândă har și Simonel, a mers acasă și o fi început să se roage și și-o imaginat că primește "duhul sfânt" și a început o erezie. Așa încep toți eretici. Prin a se rupe de Biserică, în lipsa smereniei și-a iubirii. Tot așa la penticostali și alții.
Nu vă mai avântați în teologie, fără rugăciune.
La fiecare post care-l faceți, rugați-vă, mai ales dacă scrieți și versete, mergeți de citiți tâlcuirea la Sfinții Părinți, ca să aveți acoperirea harului atunci când scrieți despre lucruri atât de mari, cele mai mari din omenirea creată.
Iertați-mă.
|