Postul Mare elemente practice

[Iorest]

În prealabil postat de CristianR

Având în vedere că postul nu este scop în sine, ci este menit să aducă roade duhovnicești în cei care-l țin, ar fi de folos dacă vrei să ne împărtășești câte ceva din efectele pe care aceste zile de nevoință (de la începutul Postului Mare) le-au avut asupra ta, respectiv dacă te ajută să participi mai intens la slujbe, dacă inima devine mai simțitoare la rugăciune, dacă răbdarea și mila față de semeni a crescut, dacă te face să te simți revigorat, dacă ai mai multă energie, ori din contră – și eventual alte lucruri pe care ai dori să le împărtășești cu noi.

Asta dacă nu cumva întrebările mele sunt prea personale, căci n-aș vrea să te ispitesc cumva spre a te lăuda ori mândri.

Observații de parcurs:
2 zile de post negru fără apă și mâncare debutul postului - a fost o trecere mai lină, fiindcă în alți ani mâncam carne la lăsatul sec de brânză, anul curent am ținut cont de săptămâna brânzei și așa a fost posibil.
Nu poți trece de la carne, la post negru părerea mea.

A fost ploios afară înainte de Post - nu am avut setea obișnuită de la căldură, contează mult dacă sunt 20 de grade afară sau dacă plouă, când plouă nu prea simți nevoie să bei apă.

La început ai dureri de cap, după nu te mai doare nimic, ai o ușoară stare de liniște, pancreasul nu mai e solicitat, nu mai ai somnolența de la prânz, concentrarea e așa și așa depinde ce lucrezi.
Cel mai bine te concentrezi când mănânci puțin și ai mese fixe de care te ții an de an.

Ce era mai greu era să faci canoane lungi de rugăciune, a mers mai mult rugăciunea Doamne Iisuse, spusă peste tot în trafic, pe drum, în pauze.

Ce mi se pare cel mai interesant e că am întâlnit români care fac yoga și postesc la rupere fără carne, fără pește, chiar și când sunt dezlegări sau harți postesc de carne - deși nu e o practică canonică - totuși e o diferență de la cer la pământ între unul care postește de 10 ani de orice formă de carne - și unul care e cu carnea-n fălci tot timpul dar el spune că e ortodox, e tânăr, în putere, are pretenția să se împărtășească cu folos în Post.

Aici nu e vorba de mândrie ci de faptul că omul sănătos se joacă și relativizează postul exemple unele subterfugii sau :

Nu e păcat ce intră pe gură ci ce iese

Postul Crăciunului e postul bucuriei, mai bag și eu niște carne.

Eu am alt mod de a posti, am convenit cu duhovnicul - postesc doar ultima săptămână.

Sunt tânăr nu am atâtea păcate, oi posti la bătrânețe, nu sunt babă/moș să postesc.

Ce ai făcut grav de postești atât ?

Îmi este foarte clar că unii tineri s-au îmbolnăvit din cauză că nu au postit, am întâlnit seminariști care mănâncă de la KFC, deja și-au stricat microbiomul cu mâncare fast food și o dată ce te-ai dereglat la stomac - fiind al doilea creier e foarte greu să-ți mai revii sau pierzi ani să te restabilești.