Părintele Serafim Rose , un simbol al Ortodoxiei americane
Când spunem America, ne gândim de obicei la pământul unei diversități culturale și etnice ; la imaginea unui " tărâm al fâgăduinței", unde orice dorință poate deveni realitate. Dar nu în ultimul rând, la meleagul unei covârșitoare pluralități religioase. În mijlocul unei familii protestante, a fost zămislit cel ce avea să devină un simbol al Ortodoxiei americane, părintele Serafim Roze.
Părintele Serafim a pledat pentru o Ortodoxie vie. A susținut o Ortodoxie a inimii , dar nu una sentimentală, pietistă, ci una întemeiată pe "durerea inimii", pe care a văzut-o ca fiind "cheia trăirii neânșelate în Duh și Adevăr! În vremurile noastre este propovăduită o Ortodoxie comodă, față de care părintele Serafim și-a exprimat, nu o dată, rezervele. Trebuie însă mărturisită Ortodoxia Crucii , nu atât prin cuvânt, cât mai ales prin fapte. Părintele Serafim i-a întrebat odată pe credincioși : " Suntem mulțumiți să avem biserici și cântări frumoase ? Poate că ne lăudăm că ținem posturile și calendarul bisericesc, că avem < icoane bune > și poate că dăm a zecea parte Bisericii ? Ne bucurăm de învățăturile patristice înălțătoare și de discuțiile teologice, fără să avem în inimile noastre simplitatea lui Hristos și milostivire adevărată pentru cei în suferință ; atunci a noastră este o < duhovnicie cu lenevire >, și nu vom avea roade duhovnicești". Dumnezeu nu ne vrea "clădicei", ci cu o credință puternică în El.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|