![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Si eu mi-am luat de curand un dictionar, dar cam subtirel (dupa buget...). Abia astept sa apara cel anuntat de Cristi si sper sa pot sa-mi permit sa mi-l iau, ca pare f. interesant si complet.
@Andrei si Anca - n-am inteles mesajul vostru ultim? Pai noi nu suntem si nu tindem sa devenim preoti, ca atunci am invata la seminarii si facultate termenii si i-am si folosi zilnic. E normal ca medicii sa-si cunoasca limbajul pe care il foloses in practica, la fel si juristii, sau bancherii. Dar ce legatura are asta cu noi crestinii care nu pricepem ceva ce nu apartine de meseria noastra, de studiile noastre? Eu le stiu pe ale mele, pe care le-am invatat si folosit, cu ele lucrez, cu ele traduc, etc. Si da, subscriu la cele spuse de arwein - cateheza, cateheza, cateheza, inlcusiv cu limbajul teologic explicat. Ce pretentii aveti de la tineri si de la noi in general? La scoala sa nu faca religie, cateheza la biserica nu, timp n-au preotii si duhovnicii. Repet, iara si iara (ca la liturghie): e vorba numai de termenii slavoni si greci. Nu mai amestecati cu arhaismele romanesti, va rog. Voi cand va duceti la farmacie cereti: acid acetisalicilic, sau aspirina? La plafar cereti camomila nu stiu cum (in latina), sau simplu musetel? Acasa aveti "Canis lupus familiaris" sau pe catelul Azorel? In acelasi fel putem sa spunem pe romaneste perdea si nu dver. Dver este perdea in rusa. Si rugaciune sau slujba si nu in limba rusa "molitva" care e folosita oricum in forme gresite (molifta, si alte cele). P.S Si programele/aplicatiile si aparatura de calculator au fost traduse in toate limbile, inlcusiv in limba romana.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape Last edited by sophia; 28.02.2010 at 18:15:03. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Dar nu e nimeni obligat sa invete nimic. Cine nu vrea sa isi insuseasca o terminologie mai "speciala", sa se roage cum considera el si cum il povatuieste duhovnicul. Dar nu vad de ce trebuie sa impunem si altora punctul nostru de vedere?
Doamne ajuta! |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Andrei - nu e vorba ca vrem sau nu vrem sa invatam. Ci:
1. De unde? si mai ales: Sa vorbim frumoasa limba romana. Eu pentru asta militez. Imi place limba greaca f.mult si mi-as dori s-o invat, dar asta este altceva. Si stiu si ruas, ca am invatat la scoala. Tot limba straina.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Pai intrebi preotu la spovedanie. :)
Daca ai multe intrebari, le imparti, il intrebi pe rand... Daca duhovnicul nu iti da cele mai multe raspunsuri, poti intreba oricare preot, fara sa te spovedesti la el. Mai cauti si pe net pana gasesti. Sau in biblioteca. Ai intrebat ce inseamna cuvantul "trezvie", iar pe google sa gasea imediat un articol f folositor al Parintelui Teofil despre trezvie. Se gasesc foarte multe carti de catehism in librariile ortodoxe. Carti mici si simple chiar... Mai intrebam si pe forum, dar eu sincer as apela la forum ca sursa de informare "in caz de urgenta". Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar oameni cu pregatire teologica sunt foarte putini aici. Doamne ajuta! |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
In ceea ce priveste terminologia, ai un dictionar pe prima pagina a site-ului. Ceea ce nu gasesti acolo sau in DEX, poti intreba aici si cu siguranta vei primi raspuns. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Imi este greu sa imi mai dau cu parerea despre acest subiect, pentru ca nu mai traiesc in Romania de multa vreme si nu imi dau seama pana la urma prea bine de cum sunt perceputi termenii arhaici de care se vorbeste.
Mie personal imi place limba liturgica romaneasca si nu am probleme cu ea. Termenii mai rari pe care nu ii stiam la inceput in general i-am deslusit. Cred ca este o limba foarte bogata si careia nu i-ar trebui mult ca sa devina mai inteligibila fara sa isi piarda frumusetea. Cred si ca ar trebui ca cei care iubesc limba liturgica romaneasca ar trebui sa faca si un efort pastoral mai mare pentru a explica termenii mai dificili, pentru a face cateheza si intr-o limba accesibila, si pentru a elimina arhaismele inutile (raman totusi la ideea ca acestea exista). Sofia poate exagereaza dar ea reflecta poate punctul de vedere al omului 'normal', pentru care a-ti aprofunda credinta nu inseamna neaparat si un studiu al altor domenii - de vocabular, de etimologie, de cultura bizantina etc. Multi oameni care se apropie de credinta vor poate un acces mai simplu la aceleasi adevaruri, si o legatura mai transparenta a liturghiei cu viata lor de zi cu zi. Trebuie tinut seama si de acesti oameni care, daca sunt lasati sa se exprime, poate formeaza majoritatea. Avem noi, cei care iubim sa zicem limbile si literatura si terminologia complicata, si dictionarele, dreptul sa le cerem sa aiba aceleasi interese daca vor sa fie buni crestini? Avem voie sa le cerem aceste eforturi suplimentare, pe langa cele care se cer pentru o viata crestina, si care sunt indeajuns de grele? Avem noi dreptul, ca sa il parafrazez pe sfantul Pavel, sa ii indepartam de Biserica pe acesti frati ai nostri pentru care a murit Hristos? Recunosc insa ca citind mesajele voastre parerile mele oscileaza si nu mai stiu ce sa mai gandesc. Poate ar trebui sa scrie aici si un profesor de religie din Romania, care are mai mult elevi romani decat mine...
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Arhaismele in limba romana sunt in mare parte de origine greaca, slavona sau turca. Pentru ca in sec. am 19-lea a venit influenta frantuzeazca si a maturat vocabularul, a introdus cuvinte noi pentru lucruri si concepte deja existente. Inainte cultura era influentata mai mult de tarile din jur, dupa aceea mai mult de occident. Fie ca ne place, fie ca nu, este un fapt care s-a inradacinat in limba romana, si acum avem mai multe straturi de vocabular. Ce numesti tu 'arhaisme romanesti'? Numai cele care vin din latina neaosa ar avea dreptul sa poarte numele de romanesti? de ce, la urma urmelor? Daca e sa lucram dupa principiul asta, sa luam doar cuvintele dacice ca fiind 'neaose' si cu drept de existenta in limba.. Sa vorbim numai despre barza, vizeure, manz. Limba romana culta s-a format mai intai datorita traducerii Bibliei si a slujbelor in limba romana. Inainte ea nu exista ca limba culta, ci doar ca limba vorbita de popor, care nu avea un vocabular destul de bogat ca sa exprime credinta crestina sub forma ei elaborata in acel timp. Deci este normal ca limba culta, literara, sa contina si cuvinte venite din limbile de cultura care au influentat-o in diverse epoci. Ia incearca sa scoti din, limba romana nu numai cuvintele de origine slavona si greceasca, ci si pe cele venite din franceza si engleza, sa vedem ce mai ramane!! In concluzie, mie nu mi se pare rau ca exista aceste cuvinte in limba romana si nu cred ca ar trebui inlocuite din aceasta cauza. Cred ca ar trebui inlocuite doar atunci cand au devenit complect arhaice, adica nu mai exista decat in context pur religios, nu mai sunt intelese decat de specialisti, deci nu mai sunt vii, produc confuzii, si exista un echivalent bun in limba actuala. La fel si in gramatica. Vi se pare ca sunt chiar asa de liberala si antitraditionala spunand asta??
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Cred ca Sophia nu se referea la scoaterea din limba romana a tuturor cuvinteleor care nu sunt de origine latina, fiindca intr-adevar ar insemna ca ramanem cu o limba in carje. Ideea este ca ar trebui inlocuite arhaismele care nu sunt necesare, nici naturale in limba romana. De exemplu, am mai gasit unul ieri: nastrapa (era ceva cu Maica Domnului fiind nastrapa de aur sau ceva de genul). Ce inseamna nastrapa??????? Se foloseste cuvantul asta in limba romana de azi? Nu. Deci ar trebui gasit un cuvant care sa spuna acelasi lucru, dar care sa fie si inteles.
Apoi mai este problema predicilor care la unii calugari, mai ales, suna de parca-s luate de prin anul 1700 si ceva, cu constructii gramaticale care nu mai sunt actuale de foarte mult timp, tot felul de cuvinte pe care numai unii le inteleg, pur si simplu da impresia de prafuit (da, stiu, ceea ce mi se pare mie prafuit, unora li se pare sfant, dar na, asta e), de te intrebi daca ei nu cumva inca folosesc alfabetul chirilic cand scriu predicile. Sigur, sunt unii termeni care sunt atat de inradacinati in cultura bisericeasca incat ar fi ciudat sa fie scosi. Sophia se plangea, de exemplu, de Molitfelnic, dar care nu poate fi inlocuit cu "Carte de Rugaciuni" fiindca noi, romanii de azi, intelegem Carte de rugaciuni, ca si orice carte care contine rugaciuni, cu adresabilitate generala, pe cand Molitfelnic este cartea de rugaciuni si ierurgii a preotului. Apoi eu la scoala am facut 5 ani de latina, si 0 de greaca sau slavona. Normal ca slavonismele si grecismele mi se par, in unele cazuri, aberatii. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Citat:
NĂSTRÁP//Ă ~e f. pop. 1) Vas cu toartă care servește la băut; cană. 2) Conținutul unui astfel de vas. /<bulg. năstrapa, sb. nastrap năstrápă (năstrápe), s.f. – Cană, potir. – Mr. măstrapă. Tc. mașrapa, din arab. mečrebe (Eguilaz 238; Șeineanu, II, 260; Lokotsch 1439; Ronzevalle 162), cf. ngr. μαστραπᾶς, alb. mastrapa, bg. mačtrapa. Dupa cum vedem mai sus, cateodata trebuie sa dam doar o cautare pe Google si gasim sensul in DEX. Citat:
|
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
De ce sa nu se spuna vas, cupa, sau chiar potir (si potir este un arhaism dar este mai cunoscut, sau ma insel?)? Sincera sa fiu, nici eu nu stiam ce inseamna nastrapa pana acum, ci citesc texte religioase si rugaciuni de peste 20 de ani.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
|
|