Ziua Odihnei

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Intrebarea este daca textele respective se refera inclusiv la sabath -ul saptamanal.

Sunt înclinat să cred că da. Din moment ce şabatul era o sărbătoare evreiască, se referă şi la el. Am citit mai demult un articol de exegeză care susţinea că prin termenul de "şabat" se înţelegea nu numai sâmbăta, dar şi sărbători cu periodicitate anuală.

Ştim că prima controversă în Biserică a fost între curentul iudaizant (iudeocreştini) şi celălalt curent, care susţinea că nu este necesar ca cineva să fie mai întâi evreu ca să fie creştin. Primii erau mai puţini, dar îl aveau cu ei pe Petru. Ceilalţi îl aveau ca lider de opinie pe Pavel. Fiindcă unii învăţau una, iar alţii alta, apostolii au hotărât să ţină primul Conciliu din istorie: este conciliul apostolic de la Ierusalim. Controversa a fost soluţionată practic înainte de conciliu, deoarece principalul susţinător al iudeocreştinismului, Petru, şi-a schimbat părerea când Spiritul Sfânt i-a arătat în chip minunat adevărul.

Dar, din cauza caracterului antitradiţional al sectelor, fiecare controversă este reluată cu fiecare generaţie: nu e nici o deosebire între ignorarea Conciliului Apostolic de la Ierusalim cu privire la mâncatul cărnii de porc şi ignorarea Conciliului Ecumenic a 7-lea cu privire la cultul icoanelor. Oamenii care uită istoria sunt condamnaţi la inexistenţa memoriei, astfel încât ereziile şi schismele sunt, în fond, mereu aceleaşi. Iar prototipul lor a fost schisma lui Satan: neascultarea.

Si o intrebare in prelungire: exista vreo marturie cum ca Biserica tinea vreo zi de odihna asemeni celei de sabath, in primele secole?

Cea mai timpurie menţiune (extrabiblică) despre cultul duminical pe care am găsit-o îi aparţine lui Iustin Martirul: Noi ne adunăm cu toţii în ziua soarelui, pentru că este prima zi, în care Dumnezeu, scoţând din întuneric materia, a creat lumea şi pentru că, tot în această zi, Isus Cristos, Mântuitorul nostru, a înviat din morţi.