![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Sfinta Traditie inseamna consensus patrum, de aceea avem o singura credinta (ortodoxa) si nu una dupa Petru si alta dupa Pavel, dupa cum spune chiar si la Scriptura. In acelasi sens, nu exista dogma dupa fiecare sfint, indiferent de cit de mare o fi, nici macar dupa acela de vesnica pomenire si pe care il cheama pe drept cuvint Vasile cel Mare. Si daca, totusi, Biserica papilor apostati crede si in scrierile Sfintilor care nu se bucura de acest consens, cum explicati existenta lui Spiritus Sancti de la Fiul, evident altceva decit purcederea, dupa cum reiese din spusele Sf. Vasile cel Mare, pentru ca eu chiar nu gasesc asa ceva in catechismul romano – catolic? Sau Biserica dumneavoastra doar retine dincolo de consensus patrum numai ceea ce-i convine si justifica ereziile?! |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Aha ! Deci, dv sunteți stilist. Și nu vă considerați în schismă față de BO, nu ? De fapt, credeți că BO este în schismă, "trădând" "adevărata credință", așa e ? Păi atunci, asta explică lucrurile. Ceea ce a făcut Ghenadie sau cum îl chema pe "sfântul" dv, asta a făcut și Cerularie, doar că a făcut-o cu câteva secole înainte. Primii arhierei care au intrat în schismă au fost Ana și Caiafa. Atunci a venit unul, fiul lemnarului din Nazaret, cu "inovații" la "sfânta doctrină închisă". Și L-au crucificat pe schismatic. Restul schismelor au fost "copy and paste", până la cea a lui Ghenadie.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
|
#3
|
|||
|
|||
|
In cartea Idiotul:
Pavlișcev era un spirit luminat și un creștin, un adevărat creștin, declară brusc prințul. Cum a putut el să treacă la o credință care nu e creștină?... Catolicismul nu este de fapt o religie creștină! adăugă el deodată, învăluind dintr-o privire scînteietoare întreaga societate. — Asta-i cam prea mult, murmură „înaltul demnitar" și se uită cu mirare la Ivan Feodorovici. — Cum vine asta, că religia catolică nu este o credință creștină? se răsuci pe scaun Ivan Petrovici. Atunci ce fel de credință este? — Și totuși nu este o religie creștină! răspunse emoționat și peste măsură de tăios prințul. Asta în primul rînd, iar în al doilea rînd catolicismul roman e chiar mai rău decît ateismul, iată părerea mea! Da! asta e părerea mea! Ateismul, de fapt, se mărginește la negare, reduce totul la zero, pe cînd catolicismul merge mai de¬parte: predică un Hristos denaturat, un Hristos ponegrit și profanat, un Hristos care este contrariu celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, vă asigur, v-o jur! E convingerea mea intimă pe care mi-am format-o de ani de zile și care m-a făcut să sufăr cumplit... Catolicismul roman crede că biserica nu poate să trăiască pe pămînt dacă lumea întreagă nu este supusă puterii sale politice și strigă: Non possumus. După mine, catolicismul nici nu este propriu-zis o religie, ci numai continuarea Imperiului roman din Apus, și totul în el, începînd cu credința, e subordonat acestei idei. Papa a pus stăpînire pe pămînt, pe un tron terestru și a luat sabia; de atunci totul merge așa, numai că săbiei i-au mai adăugat minciuna, intriga, falsitatea, fanatismul, superstiția, ticăloșia și crima; și-au bătut joc de sentimentele poporului cele mai sacre, cele mai drepte, cele mai naive, cele mai arzătoare; au vîndut toate și totul numai pentru bani, pentru o josnică stăpînire pămîntească. Și să nu spunem atunci că-i învățătura lui Antihrist? Cum să nu fi dat ea naștere ateismului? Ateismul izvorăște din însăși esența catolicismului roman! Acolo zace de fapt geneza ateismului. Ateismul e chiar în ei, căci puteau ei oare să creadă sieși? Ateismul s-a hrănit din dezgustul pe care-l inspirau. A fost generat de minciuna și de neputința lor spiritu¬ală! Ateismul! La noi, credința și-au pierdut-o numai anumite pături, cum foarte bine s-a exprimat mai adineauri Evgheni Pavlovici. și anume cele care și-au pierdut rădăcinile; în schimb acolo, în Europa, chiar la masele cele mai largi ale poporului, credința s-a șubrezit - întîi și întîi din ignoranță și din urzeala de minciuni, iar apoi din fanatism, din ură față de biserică și față de creștinism! |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Constat cu regret ca toata buna cuviinta si finetea pe care le cultivati nu reflecta nimic profund, nu va impiedica sa va prostituati intelectual cind ramas fara argument recurgeti cu dezinvoltura la instincte. Poate ar trebui sa va limitati la a conversa cu cei pe care ii apreciati si care va apreciaza, ecumenisti si tot soiul de “yoghini” care dintr-un motiv sau altul insista sa-si spuna “ortodocsi”, cu care puteti exersa impreuna discursul fara logica si disciplina pentru a va justifica in pace viciile si ereziile. |
![]() |
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| „Iadul, suferința de a nu mai putea să iubești“ la Dostoievski | georgeval | Generalitati | 6 | 18.09.2014 20:41:26 |
| Catolicismul si ecumenismul | MariaB | Biserica Romano-Catolica | 115 | 18.08.2013 21:21:58 |
| catolicismul | dragos_c | Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni | 28 | 27.12.2006 16:16:22 |
|
|