Este limbajul bisericesc invechit?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

Cred ca limba bisericeasca romana este foarte buna dar i-ar mai trebui pe ici pe colo niste reviziuiri - sa se elimine arhaismele inutile. Daca un cuvant nou exprima mai bine ca unul vechi si necunoscut ceea ce trebuie sa exprime, atunci se poate si chiar trebuie sa fie inlocuit.

Absolut de acord. O mică revizuire nu strică. De fapt, sunt relativ puţine cuvinte care ar trebui înlocuite. Criteriile de includere, după cum văd eu lucrurile, ar trebui să fie:
-existenţa unui termen mai nou, cu acelaşi înţeles
şi
-cuvânt care s-a păstrat numai în aria bisericească.

Spre exemplu, să luăm doi termeni: catapeteasmă şi cădire.
În primul caz, nu avem un termen mai nou cu acelaşi înţeles. Avem cuvântul "iconostas", dar care este un pic mai ambiguu decât cel de "catapeteasmă", putând foarte bine avea înţelesul de "tetrapod". Deci, înlocuirea termenului de "catapeteasmă" nu ar fi convenabilă.

Cu totul alta e situaţia în cazul unui termen precum "cădire". El poate fi înlocuit în mod perfect cu "tămâiere". Întrebând un tânăr de pe stradă ce ar putea fi "cădirea", s-ar putea să nu ştie, ori să dea răspunsuri de tot hazul (ca fiind ceva referitor la o cadă), pe când dacă-i zicem de "tămâiere" va pricepe: iată începutul unei comunicări.

Daca nu o facem, va avea loc un divort intre cultura si Biserica - el are de fapt deja loc, si este si din vina noastra. Daca noi nu induhovnicim cuvintele 'liturghisindu-le", ele nu se induhovnicesc de la sine.

Are loc deja, aşa cum spuneţi. Dar din cu totul alte cauze decât cele care ţin de limbaj. Nu limbajul, ci duhul căzut al lumii îi ţine pe mulţi oameni din categoria numită îndeobşte "de cultură" departe de Biserică. Ca dovadă, Bisericile catolică şi protestantă (protestante) au un limbaj foarte adus la zi; or, nu am observat ca, în spaţiile geografice în care acestea sunt majoritare, ecartul dintre Intelighenţie şi Ecclesie să fie mai mic decât la noi.

[georgeval]

Cred ca astazi asistam la o problematica a limbajului. Pentru credinciosul de rand este foarte greu sa inteleaga adevarata teologie din cantarile bisericesti. Daca in perioada sinoadelor ecumenice preocuparile credinciosilor fata de teologie erau vadite mai ales prin discutiile lor teologice din piete, astazi asistam la indiferenta religioasa si la un limbaj pur economic si material. Vina nu este a Bisericii, Biserica nu trebuie sa-si schimbe limbajul, credinciosul trebuie sa depuna un efort sa se ridice la nivelul taine nu sa coboare taina la nivelul mintii. Prin intrupare Fiulu lui Dumnezeu s-a facut om pentru ca omul sa devina dumnezeu, deci nu sa prefaca dumnezeirea in omenitate, ci sa uneasca omenitatea cu dumnezeirea pana la adevarata transparenta.

[Fani71]

În prealabil postat de georgeval

Cred ca astazi asistam la o problematica a limbajului. Pentru credinciosul de rand este foarte greu sa inteleaga adevarata teologie din cantarile bisericesti. Daca in perioada sinoadelor ecumenice preocuparile credinciosilor fata de teologie erau vadite mai ales prin discutiile lor teologice din piete, astazi asistam la indiferenta religioasa si la un limbaj pur economic si material. Vina nu este a Bisericii, Biserica nu trebuie sa-si schimbe limbajul, credinciosul trebuie sa depuna un efort sa se ridice la nivelul taine nu sa coboare taina la nivelul mintii. Prin intrupare Fiulu lui Dumnezeu s-a facut om pentru ca omul sa devina dumnezeu, deci nu sa prefaca dumnezeirea in omenitate, ci sa uneasca omenitatea cu dumnezeirea pana la adevarata transparenta.

De acord, dar s=a facut om. Si a vorbit oamenilor in limba pe care o intelegeau, nu in ebraica, nu?
Trebuie gasit un echilibru intre a nu scadea nivelul limbajului bisericesc si a nu-l face inaccesibil pentru omul de rand, care nu este prea cultivat.

[windorin]

Dupa a mea parere, consider ca sunt unele cuvinte care ar putea fi ajustate. Nu multe.
Cuvinte izolate, unele dintre ele abia intelese si de teologi.

Dar aceasta nu tine de noi, ci de cei randuiti si alesi de Domnul inspre aceasta.

[Marius22]

În prealabil postat de windorin

Dupa a mea parere, consider ca sunt unele cuvinte care ar putea fi ajustate. Nu multe.
Cuvinte izolate, unele dintre ele abia intelese si de teologi.

Este si cazul unor cuvinte vechi care si-au schimbat intre timp forma si semnificatia. De exemplu, in troparul Botezului Domnului cuvantul "peristeras" (porumbel) s-a tradus in vechime prin cuvantul porumb. Daca astazi am auzi in timpul slujbelor cantandu-se"... si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea Cuvantului...", poate primul gand ar fi acela ca difera de marturia scripturistica.

Este nevoie ca textul cartilor de cult sa se afle in concordanta de "varsta si duh" cu limba in care este tradusa Sfanta Scriptura intr-o anumita epoca.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Marius22

Este si cazul unor cuvinte vechi care si-au schimbat intre timp forma si semnificatia. De exemplu, in troparul Botezului Domnului cuvantul "peristeras" (porumbel) s-a tradus in vechime prin cuvantul porumb. Daca astazi am auzi in timpul slujbelor cantandu-se"... si Duhul in chip de porumb a adeverit intarirea Cuvantului...", poate primul gand ar fi acela ca difera de marturia scripturistica.

am văzut şi eu aceasta formă în cărţi de slujire mai vechi.
aş mai adauga cuvântul "impreunare", cu sens de unire, cuvânt ce apare în slujba botezului în cărţile vechi.

[I.Calin]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Absolut de acord. O mică revizuire nu strică. De fapt, sunt relativ puţine cuvinte care ar trebui înlocuite. Criteriile de includere, după cum văd eu lucrurile, ar trebui să fie:
-existenţa unui termen mai nou, cu acelaşi înţeles
şi
-cuvânt care s-a păstrat numai în aria bisericească.

Spre exemplu, să luăm doi termeni: catapeteasmă şi cădire.
În primul caz, nu avem un termen mai nou cu acelaşi înţeles. Avem cuvântul "iconostas", dar care este un pic mai ambiguu decât cel de "catapeteasmă", putând foarte bine avea înţelesul de "tetrapod". Deci, înlocuirea termenului de "catapeteasmă" nu ar fi convenabilă.

Cu totul alta e situaţia în cazul unui termen precum "cădire". El poate fi înlocuit în mod perfect cu "tămâiere". Întrebând un tânăr de pe stradă ce ar putea fi "cădirea", s-ar putea să nu ştie, ori să dea răspunsuri de tot hazul (ca fiind ceva referitor la o cadă), pe când dacă-i zicem de "tămâiere" va pricepe: iată începutul unei comunicări.

De acord, de bun simț și raționale constatările dvs. Tinerii au o problemă cu înțelegerea unor cuvinte mai vechi. Numai că odată deschisă portița spre adaptări, nu vor apărea și voci care vor încerca să schimbe de dragul schimbării? Nu vor apărea lucrări așa zis teologice care vor propune înlocuiri la tot pasul de dragul de a fi un limbaj accesibil? Traducerea Cornilescu a Bibliei are astfel de adecvări la limba contemporană. Iar Traducerea Lumii Noi (a Martorilor lui iehova) a ajuns deja pe culmile traducerilor adecvate societății de astăzi. Acea traducere seamănă cu o dare de seamă cu miros juridic și îndepărtată oarecum de spiritul lui Hristos.
Iar pentru cuvintele mai vechi avem la îndemână DEX-ul.

[Marius22]

Dovada ca limbajul bisericesc este un element viu, dinamic, este faptul ca in biserici nu auzim citindu-se, Sfanta Evanghelie din Biblia lui Serban Cantacuzino, sau Psalmii, din Psaltirea Scheiana etc. Limbajul bisericesc a fost adus intre timp, in cea mai mare parte, la nivelul limbii romane contemporane. Raman desigur unele cuvinte si unele expresii specifice.

Inlocuirea acestora - daca va avea loc - va trebui sa se faca insa cu mare bagare de seama. De exemplu, cuvantul "taina" nu poate fi redat la fel de fidel prin unul din sinonimele "mister" sau "sacrament". Si sunt multe alte exemple.

In ceea ce ne priveste, bine ar fi sa nu ne impotmolim in astfel de lucruri secundare, de datoria lingvistilor si a ierarhilor Bisericii, riscand sa pierdem esentialul. Sa cautam spre frumusetea aparte a acestui limbaj si, mai ales, spre viata pe care cartile de cult o poarta in ele, la care suntem chemati sa fim partasi, viata in Hristos.

[haitchi]

Limbajul este intotdeauna un cod, indiferent de nivelul abordat. As remarca insa un aspect deosebit de important. Mie personal nu mi se pare corect sa punem pe seama neintelegerii limbajului bisericesc doar pe seama tinerilor. Iertata sa-mi fie observatia, dar am vazut oameni din toate categoriile sociale, de toate varstele care sunt departe de a intelege pildele bisericesti iar in acest context, fac niste confuzii de proportii. Daca parintii acestei generatii la care facem referire sunt atat de dezorientati, cum va inchipuiti dumneavoastra ca urmasii lor ar putea fi altfel?
Daca respectam cele 10 porunci, atunci avem sanse mari de a intelege multe. Religia crestina este atat de frumoasa si atat de pura tocmai prin simplitatea ei. Va propun sa o abordam cat mai simplu cu putinta pentru a ne apropia cat mai mult de ea. Atunci cand exista credinta, toate labirintele intortocheate ale mintii si ale ratiunii devin dintr-odata un izvor nesecat de intelegeri si de perceptii corecte asupra a ceea ce doreste Dumnezeu de la noi.

[Marius22]

În prealabil postat de haitchi

Atunci cand exista credinta, toate labirintele intortocheate ale mintii si ale ratiunii devin dintr-odata un izvor nesecat de intelegeri si de perceptii corecte asupra a ceea ce doreste Dumnezeu de la noi.

Bine si foarte frumos spus. De multe ori ne apropiem de tainele lui Dumnezeu doar pe cale rationala, intelectuala. Ne miram apoi ca nu dobandim intelegerea.

Ratiunea nu trebuie negata in actul credintei, ci ajutata prin harul dumnezeiesc. Astfel, ni se deschid portile intelegerii tainice a lucrurilor, dar si a lucrarilor dumnezeiesti.