Iubeste aproapele ca pe tine insuti

[dobrin7m]

În prealabil postat de adam000

Nu stiu de ce crezi tu ca ma framant sau ma necajesc de cele ce scrii tu pe aici. Poate e bine sa te intrebi daca asta e ceea ce psihologii numesc proiectie, sau doar o falsa perceptie/banuiala de-a ta. Nu imi raspunde mie, ci tie.

Imi cer iertare ca te-am suparat. Ai intrebat de doua ori de unde am luat textul ceea ce inseamna ca iti doreai sa stii de unde este. Si atunci ti-am spus sa iti linistesti sufletul. Nu pentru cele scrise de mine ci pentru gandul cel rau pe care il primisesi. Iarta-ma inca odata iti cer, pentru ca stiu ca ai dat frau gandului crezand ca as fi scris ceva ce nu imi apartine si nu as fi spus, din slava desarta, ale cui sunt cuvintele si de unde le-am luat.
Stiu ca nu te necajesti si nu te framanti de cele scrise de mine, am stiut asta.

Unele cuvinte si ganduri sunt spuse semenilor prea devreme, alteori prea tarziu. De aceea nu le primesc. Noi trebuie sa intelegem asta si sa nu ne suparam.
Cand sunt spuse prea devreme va trebui sa avem rabdare sa vina timpul lor, cand sunt spuse prea tarziu va trebui sa avem rabdare sa i le spuna Dumnezeu.
Si pentru ca gresim spunand prea devreme sau prea tarziu primim si o pedeapsa. Daca suntem intelepti primim pedeapsa cu bucurie.

Sa ma ierti pentru supararea pricinuita. Si toti cei care simt o suparare din pricina cuvintelor mele sa ma iertati.

[dobrin7m]

Lumea ne vrea desavarsiti dar nu suntem.
Oamenii , in suferinta lor , asteapta de la semenii lor sa fie perfecti. Dar nu sunt.

Omul sufera si asteapta de la aproapele lui sa ii vada suferinta, sa il mangaie. daca cumva aproapele lui are la randul lui o neputinta si nu reuseste sa vada toata suferinta omului, acesta il cearta.
-Tu nu vezi suferinta mea, spune, tu nu vezi necazul meu, eu nu exist pentru tine. Dar in suferinta lui a devenit egoist. Nu vede neputinta aproapelui, vede doar suferinta lui.

Intelept este ca atunci cand suntem certati, pentru vreo neputinta, sa primim , ca ne slefuieste sufletul. Sa nu ne indreptatim. Sa ii cerem omului noi iertare pentru neputinta noastra de a vedea suferinta lui. Si sa ne rugam Domnului sa ajute neputintei noastre si suferintei celuilalt.

Iata iubirea egoista de aproapele izvorata din iubirea egoista de sine.

E boala in societate. Oamenii se iubesc gresit si pe ei insisi si pe aproapele.
Si nu stiu sa ceara Domnului sa ii invete sa iubeasca.
Dumnezeu sa ne intelepteasca!

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de dobrin7m

Lumea ne vrea desavarsiti dar nu suntem.
Oamenii , in suferinta lor , asteapta de la semenii lor sa fie perfecti. Dar nu sunt.
......
Oamenii se iubesc gresit si pe ei insisi si pe aproapele.
Si nu stiu sa ceara Domnului sa ii invete sa iubeasca.

Sa ne rugam Domnului sa ne lumineze sa nu mai uitam asta!

Poate asa vom iubi mai mult pe fratele nostru, asa cum este el, in neputinta lui! Cand este iubire nu este judecata, nu gandim raul, nu ne smintim, avem mai multa mila, mai multa toleranta fata de cei de langa noi.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Ana-Maria N

Sa ne rugam Domnului sa ne lumineze sa nu mai uitam asta!

Poate asa vom iubi mai mult pe fratele nostru, asa cum este el, in neputinta lui! Cand este iubire nu este judecata, nu gandim raul, nu ne smintim, avem mai multa mila, mai multa toleranta fata de cei de langa noi.

Asa este Ana-Maria. Sa ne rugam Domnului sa ajute neputintelor noastre de orice fel. Ca multe sunt neputintele noastre. Si din neputinta nu vedem multe suferinte ale altor
Insa trebuie sa luam aminte diferenta dintre pacat si neputinta.
Ca altceva este sa gresesti aproapelui prin pacat si alta prin neputinta.

"Dupa socotinta Dascalilor Bisericii, pacatul este de doua feluri. Unul este cel care il stapaneste pe om, si despre acesta spune Apostolul: sa nu imparateasca pacatul in trupul vostru cel muritor, ca sa-l ascultati pre el intru poftele lui (Rom. 6, 12). Acest pacat se mai numeste si pacat cu voie, fiindca este facut cu buna vrere, cu planuire, cu buna stiinta, cu deadinsul si cu inainte-chibzuinta, si este impotriva constiintei, pe care o raneste si o nelinisteste.

Celalalt fel de pacat este cel care traieste in om, dar nu il stapaneste pe om, si nu e altceva decat neputinta firii, trupul cu patimile si poftele, care se scoala impotriva duhului, stricaciunea si rautatea care se naste odata cu omul. Acestui pacat i se impotrivesc prin puterea credintei si a duhului cei evlaviosi, neingaduindu-le sa puna stapanire pe ei. Si cu toate ca cei evlaviosi se impotrivesc acestui pacat, fiind totusi biruiti de neputinta, adeseori fac ceea ce nu voiesc si nu stiu (Rom. 7, 19)"

http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...-zi-88533.html

[dobrin7m]

Vezi tu Ana-Maria ca sa intelegi mai bine ce am vrut sa zic, in exemplul meu vorbeam de un om in suferinta si de un om in neputinta.
Neputinta poate fi de orice fel nu neaparat uitare. Nu stiu de ce te-ai oprit la uitare. sau stiu?! Ana-Maria chiar noi ar trebuie sa fim mai buni, daca si spunem sa si facem.

Omul in suferinta poate deveni egoist si nu mai vede neputinta celuilalt si il cearta pe acela nu pentru neputinta ci pentru ca nu ii vede suferinta. Si asta se intampla pentru ca egoismul este un pacat cu voie pe cand neputinta este un pacat fara voie.
de aceea omul neputincios chiar daca greseste omului in suferinta nu ii va reprosa niciodata ca nu ii vede neputinta lui, pentru ca ori i-a gresit fara voie ori nu a stiut.

Amandoi deopotriva au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

[Ana-Maria N]

În prealabil postat de dobrin7m

Omul in suferinta poate deveni egoist si nu mai vede neputinta celuilalt si il cearta pe acela nu pentru neputinta ci pentru ca nu ii vede suferinta. Si asta se intampla pentru ca egoismul este un pacat cu voie pe cand neputinta este un pacat fara voie.
de aceea omul neputincios chiar daca greseste omului in suferinta nu ii va reprosa niciodata ca nu ii vede neputinta lui, pentru ca ori i-a gresit fara voie ori nu a stiut.

Amandoi deopotriva au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Sa ne ajute Domnul si Maicuta Sa, in oricare parte ne-am afla!

[adam000]

În prealabil postat de dobrin7m

neputinta este un pacat fara voie.

De unde oi fi scos tu asta nu inteleg!

Cum sa fie neputiinta un pacat fara voie?

Tu te-ai gandit vreodata ca TOATA PUTIINTA noastra nu e a noastra de fapt, ci e a Lui Dumnezeu, e ajutorul Lui Dumnezeu pe care ni l-a dat! Daca ia Dumnezeu degetul, taria noastra e de fapt neputiincioasa! De fapt noi nu avem nici o putiinta, noi avem (de la noi) numai NEPUTIINTA. Taria e a Lui Dumnezeu, nu a noastra. Asa ca daca vreodata vezi un om care are o neputiinta, da slava Lui Dumnezeu ca te-a ajutat pe tine, ca daca nu era ajutorul Lui, erai (si tu si oricare din noi), mai rau decat cel mai neputiincios om si roaga-te pt acel om, ca sa-i vindece Dumnezeu neputiinta, asa cum si tu ai primit ajutorul de la Dumnezeu!.

[dobrin7m]

În prealabil postat de adam000

De unde oi fi scos tu asta nu inteleg!

Cum sa fie neputiinta un pacat fara voie?

Tu te-ai gandit vreodata ca TOATA PUTIINTA noastra nu e a noastra de fapt, ci e a Lui Dumnezeu, e ajutorul Lui Dumnezeu pe care ni l-a dat! Daca ia Dumnezeu degetul, taria noastra e de fapt neputiincioasa! De fapt noi nu avem nici o putiinta, noi avem (de la noi) numai NEPUTIINTA. Taria e a Lui Dumnezeu, nu a noastra. Asa ca daca vreodata vezi un om care are o neputiinta, da slava Lui Dumnezeu ca te-a ajutat pe tine, ca daca nu era ajutorul Lui, erai (si tu si oricare din noi), mai rau decat cel mai neputiincios om si roaga-te pt acel om, ca sa-i vindece Dumnezeu neputiinta, asa cum si tu ai primit ajutorul de la Dumnezeu!.

Nu imi place sa ma contrazic , si nici nu vad rostul.
Putinta noastra este de la Dumnezeu, neputinta este de la fire. Nici nu am spus altceva. probabil ca nu ai citit atent postarea mea adresata Anei-Maria, sau poate nici nu ai citit-o defel.

Eu am spus ca un om , din cauza neputintei sale ce vine din firea sa, poate sa nu vada suferinta unui alt om. Nu inteleg de ce faci referire la mine in ultima ta fraza. ce legatura are exemplul dat de mine cu mine insumi, de ma judeci? Acum consideri ca ai facut un pacat din neputinta judecandu-ma, sau cu buna stiinta.?

Iar acum pentru tine am sa mai postez odata ce am scris despre pacatul cu voie si neputinta sau pacatul facut fara voie sau fara de stiinta. Rom.7,19.

"Pentru ca ceea ce fac nu stiu, caci nu savarsesc ceea ce voiesc, ci fac ceea ce urasc."Rom.7,15

"Iar daca fac ceea ce nu voiesc recunosc ca Legea este buna." Rom. 7,16 - stiu legea si o recunosc si totusi datorita firii fac un pacat din neputinta fara voia mea

"Fiindca stiu ca nu locuieste in mine, adica in trupul meu, ce este bun. Caci a voi se afla in mine dar a face binele nu il aflu." Rom. 7,18 Este neputinta pentru ca nu stiu sa fac binele ca nu l-am aflat inca din cauza neputintei.

"Caci nu fac binele pe care il voiesc, ci raul pe care nu-l voiesc ci pe acela il savarsesc." Rom.7, 19

Iata deci ca neputinta duce la un pacat fara voie care vine din neputinta firii.
Cand spun fara voie, ma refer la voia noastra. Ca de a Domnului nici nu se cade sa discutam in felul acesta.

Cat de mare este diferenta intre neputinta si pacatele cu voie , cu buna stiinta. A fi mandru, egoist, a face rau cuiva premeditat, iata pacate cu stiinta.

"Dupa socotinta Dascalilor Bisericii, pacatul este de doua feluri. Unul este cel care il stapaneste pe om, si despre acesta spune Apostolul: sa nu imparateasca pacatul in trupul vostru cel muritor, ca sa-l ascultati pre el intru poftele lui (Rom. 6, 12). Acest pacat se mai numeste si pacat cu voie, fiindca este facut cu buna vrere, cu planuire, cu buna stiinta, cu deadinsul si cu inainte-chibzuinta, si este impotriva constiintei, pe care o raneste si o nelinisteste.

Celalalt fel de pacat este cel care traieste in om, dar nu il stapaneste pe om, si nu e altceva decat neputinta firii, trupul cu patimile si poftele, care se scoala impotriva duhului, stricaciunea si rautatea care se naste odata cu omul. Acestui pacat i se impotrivesc prin puterea credintei si a duhului cei evlaviosi, neingaduindu-le sa puna stapanire pe ei. Si cu toate ca cei evlaviosi se impotrivesc acestui pacat, fiind totusi biruiti de neputinta, adeseori fac ceea ce nu voiesc si nu stiu (Rom. 7, 19)"

http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...-zi-88533.html

Dupa cum vezi daca vei citi articolul indicat, neputinta este la tot omul, si la cel evlavios foarte, insa pacatul cu stiinta este la omul care cu alegerea sa il savarseste.
Si unii si altii au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.
Sa ne gandim insa cum vom sta la judecata in fata Domnului , daca vom avea in spate pacate cu buna stiinta sau daca vom avea in spate pacate fara voie din neputinta.

Ma intrebi daca m-am gandit vreodata de putinta data de Dumnezeu?
Atunci cand am fost fundul iadului, am simtit clar ce inseamna omul neputincios. Atunci, in fundul iadului, m-am intors cu fata la Dumnezeu si am spus: Doamne atat pot, Doamne acesta este pragul suferintei mele mai mult nu mai pot. Cunosc prea bine ce inseamna neputinta dar cunosc tot atat de bine ce inseamna si putinta data de Dumnezeu.
Neputinta este de mai multe feluri, si ne vom intalni cu ea toata viata. de aceea nu ne ramane decat sa tinem mintea in iad si sa nu deznadajduim iar sufletul sa puna nadejde la Domnul.

Daca vreodata vad un om in neputinta, am sa dau Slava Domnului ca m-a ajutat sa vad neputinta lui si am sa incerc cu cata putinta am de la Domnul sa il ajut in neputinta.
Dar daca vreodata am sa trec pe langa un om in neputinta si nu am sa il vad din cauza neputintei mele si atunci nu am sa il ajut, nu imi ramane decat sa ma rog.
In fiecare seara cu totii spunem rugaciunile in care repetam zilnic: iarta-mi Doamne pacatele mele cele de voie si cele fara de voie, cele stiute si cele nestiute care vin din tinerete si din obiceiul cel rau si care sunt din voia cea sloboda.

daca ne-am apleca asupra pacatului nostru in fiecare zi, si am cauta sa nu il mai facem, Domnul ne-ar vedea ravna si ne-ar da in dar vederea tuturor pacatelor noastre. Si atunci vom putea deosebi pacatele cu voie de cele fara de voie, si vom putea sa le curatam. Pana nu ne da Dumnezeu darul vederii pacatului nu vom putea sa ne curatam.
cati atunci cand citesc rugaciunile se adancesc in cuvintele spuse? ce spun eu aici Doamne, ce inteles are aceasta rugaciune?
nu vad intelesul? iarta-ma Doamne si ajuta neputintei mele.

[adam000]

Nici mie nu imi plac contrazicerile si nici eu nu le vad rostul, dar aici am sa explic, ca nu cumva careva vazand formularea, sa se sminteasca:

În prealabil postat de dobrin7m

Si din neputinta nu vedem multe suferinte ale altor

Deci tu initial vorbeai despre neputiinta observarii suferintei altora. Un fel de nu a fost in stare (nu l-a dus capul) sa observe si sa constientizeze ca aproapele sufera.
Aceasta neputiinta nu se refera la rautatea care se naste odata cu omul, nu este o rautate, ci o limitare a capacitatilor de intelegere.
Asa ceva nu poate sa fie pacat (nici chiar daca ne luam dupa explica pe care o dai tu - o sa o citez si eu mai jos).
Nu poate fi pacat pentru ca intelegerea este data in dar de Dumnezeu, iar intelegerea pe care o da Dumnezeu ridica limitarile capacitatilor de intelegere ale omului. Ori Sf apostol avea intelegerea data de Dumnezeu. Sfintii Apostoli, din pescari cu intelegere limitata omeneasca, au fost luminati de Dumnezeu in intelegere (chiar El le-a ridicat limitarile omenesti in capacitatea de intelegere) si facuti de Dumnezeu cei mai mari teologi. Astfel, luminati de Dumnezeu ei puteau vedea suferintele aproapelui. Deci nu este pacatul de care vorbeste apostolul.

Apoi zici ca asta este un pacat

În prealabil postat de dobrin7m

neputinta este un pacat fara voie.

Iar in explicatia pe care o dai (de ce ar fi un pacat), te referi la altceva:

În prealabil postat de dobrin7m

Celalalt fel de pacat este cel care traieste in om, dar nu il stapaneste pe om, si nu e altceva decat neputinta firii, trupul cu patimile si poftele, care se scoala impotriva duhului, stricaciunea si rautatea care se naste odata cu omul. Acestui pacat i se impotrivesc prin puterea credintei si a duhului cei evlaviosi, neingaduindu-le sa puna stapanire pe ei. Si cu toate ca cei evlaviosi se impotrivesc acestui pacat, fiind totusi biruiti de neputinta, adeseori fac ceea ce nu voiesc si nu stiu (Rom. 7, 19)"

[dobrin7m]

În prealabil postat de adam000

Nici mie nu imi plac contrazicerile si nici eu nu le vad rostul, dar aici am sa explic, ca nu cumva careva vazand formularea, sa se sminteasca:



Deci tu initial vorbeai despre neputiinta observarii suferintei altora. Un fel de nu a fost in stare (nu l-a dus capul) sa observe si sa constientizeze ca aproapele sufera.
Aceasta neputiinta nu se refera la rautatea care se naste odata cu omul, nu este o rautate, ci o limitare a capacitatilor de intelegere.
Asa ceva nu poate sa fie pacat (nici chiar daca ne luam dupa explica pe care o dai tu - o sa o citez si eu mai jos).
Nu poate fi pacat pentru ca intelegerea este data in dar de Dumnezeu, iar intelegerea pe care o da Dumnezeu ridica limitarile capacitatilor de intelegere ale omului. Ori Sf apostol avea intelegerea data de Dumnezeu. Sfintii Apostoli, din pescari cu intelegere limitata omeneasca, au fost luminati de Dumnezeu in intelegere (chiar El le-a ridicat limitarile omenesti in capacitatea de intelegere) si facuti de Dumnezeu cei mai mari teologi. Astfel, luminati de Dumnezeu ei puteau vedea suferintele aproapelui. Deci nu este pacatul de care vorbeste apostolul.

Apoi zici ca asta este un pacat



Iar in explicatia pe care o dai (de ce ar fi un pacat), te referi la altceva:

NEPUTÍNȚĂ, neputințe, s.f. 1. Faptul de a nu avea forța, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a acționa; incapacitate; imposibilitate. * Loc. adj. și adv. Cu neputință = a) imposibil; irealizabil; b) (în mod) imaginar, ireal. 2. Lipsă de putere fizică, de forță, de energie; slăbiciune, nevolnicie; spec. stare proastă, suferință provocată de boală sau de bătrânețe; p. ext. (mai ales la pl.) bătrânețe; boală; infirmitate. * Expr. (Fam.) A-l trece (pe cineva) neputința = a se scăpa pe el. - Ne- + putință.
Sursa : DEX '98

Neputinta nu este numai fizica sau mentala.

Insa e bine venita postarea ta, pentru mine. Despre neputinta cred ca ar fi frumos sa vorbim aici de cate feluri este neputinta, ce se intelege exact prin neputinta ce vine din fire, cand neputinta este pacat si cand nu. s.a.

Eu m-am gandit initial strict la faptul de a nu vedea suferinta cuiva din cauza unei neputinte , nedezvoltand aceasta neputinta si gandindu-ma doar strict: nu am ajutat, am pacatuit dar a fost din neputinta, care poate fi din fire sau nu.
Poate este din necunostiinta, poate este din lipsa de posibilitate. etc.