Voia lui Dumnezeu

Cum spunea cineva ,,Nu există nicio ambiguitate în acest pasaj. El afirmă în termeni absoluţi şi cât se poate de neechivoci că este imposibil să zădărniceşti planul Lui".Exista unul si va fi indeplinit.Problema est rolul omului in el,in acest plan.Conform lui Pavel ,,duceti pana la capat mantuirea voastra, cu frica si cutremur"(Filipeni 2:12)Cum vor face asta ei singuri,pentru ca asa pot ei?S-ar contrazice singur Apostolul,pentru ca in alta parte a spus ca toti suntem morti in pacate initial.Si tot el clarifica dilema,cum poate un mort sa duca mantuirea pana la capat cand el este incapabil: ,,Caci Dumnezeu este Acela care lucreaza in voi si va da, dupa placerea Lui, si vointa si infaptuirea"(Filipeni 2:13).Nu stiu cum poate fi mai clar:tot,dar absolut tot,este dat de EL,si vointa si infaptuirea,avand ca si motiv placerea Lui.Nimic uman la acest nivel,totul vine de la EL.

Noi numim asta monergism.Adica cand Dumnezeu,actiunea Lui si doar a Lui, regenereaza un suflet uman(adica a naste din nou)cand ne face vii spirituali,noi incepem sa facem alegeri,nu inainte,pentru ca nu putem.Cam asta incearca sa spuna Pavel,efectul Duhului Sfant sunt roadele Sale care sunt consecinta si nu cauza actiunii(Galateni 5:22-23).Tot acolo se spune ca firea umana,aia in care ne nastem,si in care stam,daca nu suntem nascuti din nou,este intr-un razboi cu Duhul.Nu ne nastem prieteni cu EL,firea afectata de pacat nici nu are cum sa ne faca prieteni.Aici depinde cum intelegem caderea,este o alta discutie,prea lunga acum.Daca nu consideri ca esti cazut total atunci,am mai spus,esti mai bun decat Apostolul Pavel.El se considera mort in greselile lui.Un om in coma(adica unul nascut in pacat dar nu complet afectat de el)daca vrei sa-i dai un medicament,s-ar putea sa deschida gura.Unul mort niciodata de unul singur(cadere totala in pacat,asta nu inseamna ca nu ai posibilitatea ci ca ti-a afectat capacitatea in asa mod inca nu vei alege binele singur:Pavel nu l-a ales singur ci in urma interventiei divine,ucenicii au fost alesi de Hristos,Israel de Dumnezeu,Iacov in defavoarea lui Esau prin decizie divina,inca din pantece,etc).

Apostolii Petru(I Petru 1:1-2),Iacov(4:12-15)Iuda(1:1)vorbesc la randul lor despre alegere(de Pavel nici nu ma zic) iar Petru insista chiar cu privire la faptul ca un credincios trebuie sa-si intreasca chemarea si alegerea(II Petru 2:10),nu sa nu stie de ea,ca o consecinta a faptului ca ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia"(II Petru 2:3).Intrebare:ei se considerau alesi?Raspuns:da.Si nu este aroganta,pentru ca ar fi fost daca s-ar fi considerat in baza unor merite proprii dar ei se considerau alesi prin har,adica nu ceva meritat de ei.Aici era marele miracol in care ei credeau si care le dadea forta.Cum credeti ca putut sa suporte atat,ei care stiau ca sunt sub Lege?Pavel stia la final(II Timotei 4:7-8)ca va primi cununa,nu era o probabilitate,ci o certitudine.Vedeti undeva in epistole ca vreunul dintre ei se indoieste de mantuirea sa?Aratati-mi unde.

Hristos a spus: ,,Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine."Aici cred ca este clar,nimeni nu ajunge decat prin EL,prin nimeni altcineva,EL este singurul mijlocitor in Dumnezeu si om(I Timotei 2:5).Nimeni altcineva la acest nivel,conform lui Pavel care nicaieri nu mai mentioneaza un alt nivel.Decat acest nivel: Dumnezeu-om cu Hristos mijlocitor.Tot Hristos a spus ca ,,Nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu-l va trage Tatăl, Care M-a trimis, şi Eu îl voi învia în ziua de apoi."(Ioan 6:44).

Asadar Dumnezeu doreste mantuirea oamenilor,dar nu poti ajunge la EL decat prin Hristos,unic Mijlocitor,iar la Hristos nu ajungi decat daca te chema Tatal.Ulterior urmeaza nasterea din nou cu tot ce decurge din ea,prin Duhul Sfant.Cititi fara graba capitolul 17 din Ioan.Nimic intimplator,nimic fara decizia Lui,nimic fara ca sa se implineasca Scriptura.Hristos se roaga ,,Pentru ei Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu; pentru ca sunt ai Tai".Si nu doar pentru ei,dar nu pentru toti,ci pentru ,,Si Ma rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede in Mine prin cuvantul lor.",Iar ca sa crezi trebuie sa fii nascut din nou,prin Duhul Sfant.Si aici va rog sa cititi cele scrise in I Petru 1:3-5.Ca sa fie clar cum se face asta,de catre cine si cine pazeste pe cei numiti in versetul 1 ,,alesi".Nu spus Pavel(capitolul 8 din Romani):

,,Acum, dar, nu este nicio osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus, care nu traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului. Voi insa nu mai sunteti pamantesti, ci duhovnicesti, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste in adevar in voi. Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. Caci toti cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati primit un duh de infiere care ne face sa strigam: "Ava!, adica: Tata!" Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu.

De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau. Caci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a si hotarat mai dinainte sa fie asemenea chipului Fiului Sau, pentru ca El sa fie Cel intai nascut dintre mai multi frati. Si pe aceia pe care i-a hotarat mai dinainte, i-a si chemat; si pe aceia pe care i-a chemat, i-a si socotit neprihaniti; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihaniti, i-a si proslavit. Deci ce vom zice noi in fata tuturor acestor lucruri? Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?"

Oamenii acestia,spre diferenta de prezent,nu aveau o problema cu hotararea dinainte de veacuri,cu planul lui Dumnezeu,ei chiar se coniderau alesi si credeau in acesta promisune,si mai mult marturiseau clar ca sunt copii lui DUmnezeu.Nu era o falsa siguranta,care este relativ usor de surprins.Nu ca ,,s-ar putea"sau ,,poate" ci,,suntem".Ei nu isi puneau problema daca Dumezeu nu cumva uita pe vreun drept pe dinafara,ei stiau ca au dovada Duhului si ca nimeni nu ii poate acuza pentru ca insusi Dumnezeu,prin asta,prin Duhul Sau,i-a hotarat asa si sunt asa.Citi cum vreti dvs,in context,in afara,prin comparatie,cum vreti.Oamenii acestia nu aveau dubii cu privire la acest aspect.Ei nu asteptau sa moara ca sa afle verdictul,aveau deja sigurata.Este cineva aici care sa poata spune precum ei ,,Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu" ? Crede cineva ca martirii si-au extras puterea,la nivel uman,nu pun la socoteala clauzirea Duhului,pe altceva decat pe certitudinea mantuirii?Adica ,,mor da sa vedem daca ma mantuiesc,cine stie,poate am pacate si nu ma mantuiesc".Nu,in nici un caz,la ei este efectul celor din Fapte 16:30-31,a acelei credinte,atat de simpla,atat de hulita in prezent,atat de complicata de oameni de-a lungul veacurilor.Daca ne-ar vedea in prezent cred caar ramine muti de umire in ce hal suntem.Ei chiar credeau in cele promise,sfarsitul nu conteaza decat cand ai dubii,cand te uiti tinta la Hristos,si crezi in EL si in ce ti-a spus,te duci la moarte precum cei din Actele martirice.Ii sfasiau leii si ei cantau psalmi.Credeti ca pe probabilitate sau incertitudine se sprijineau?Pai atunci murea crestinismul odata cu ei.O asemenea siguranta si putere ti-o da doar marturia Duhului.Si ei o aveau.Nu a fost sangele lor saminta Bisericii?Cum spunea tot Pavel,,Totusi temelia tare a lui Dumnezeu sta nezguduita, avand pecetea aceasta: "Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui".

As avea o rugaminte.Daca comentati pe bucati tineti va rog cont de tot textul,altfel este usor sa schimbi sensul.Pe bucati va schimb orice sens din text.Ca sa pot explica tot,ar trebui sa scriu pagini intregi,luat efectiv de la zero ca sa pot sa-mi explic pozitia.Nu am cum,si de aceea incerc sa ating anumite probleme,intr-un mod cat pot de clar.De aceea solicit si intelegere sau macar fair-play in critica :) Multam,Hristos in noi-nadejdea slavei.