Cugetari din Dharma

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Sfintii ne spun ca si credint afara fapte este moarta dar si faptele fara credinta in Dumnezeu cel Adevarat este moarta. Gasesti explicatia amanuntita la sf. Ignatie Briancianinov si la sf. Serafim de Sarov: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=14349
Poruncile contin si primele referitoare la idolatrie, nu doar faptele bune. Daca idolatria este mantuitoare ce rost mai are jertfa Mantuitorului, credinta noastra, Biserica, etc.

...Dumnezeu cel Adevarat... Unde este oare, frate drag? In explicatii fara de inteles? Nu spun ca Sf Ignatie Briancianinov, sau Sf Serafim de Sarov, sau Sf Siluan Athonitul nu au avut harul de a se exprima pe intelesul nostru, ci faptul ca noua ne lipseste harul si nu ajungem sa cunoastem decat o farama infima din Dumnezeul cel Adevarat.
Imi vine in minte povestea aceea cu niste ostenitori care se nevoiau pe o insulita, departe de lume si care nu auzisera nici macar de rugaciunea domneasca, ce sa mai spunem de jertfa Mantuitorului... Iar singura lor rugaciune era extrem de ciudata: "Trei noi, trei voi, miluieste-ne pe noi." Dar o inaltau catre cer, catre acelasi Dumnezeu cel Adevarat pe care-L cunoastem si noi, sau mai bine-zis pretindem ca-L cunoastem. Iar prin acea ciudata rugaciune ei ajunsesera la un asa nivel al smereniei incat aveau multe daruri, inclusiv acela de a se deplasa pe apa fara sa se scufunde...
Dumnezeu cel Adevarat este in fiecare dintre noi. Jertfa Mantuitorului, cred eu este mai mult pentru a-l face pe Adam, iarasi partas al Gradinii Raiului. Nu toti avem aceleasi drumuri in viata. Nu toti ne intamplam sa trecem prin raspantii de drumuri unde se face strigare: "Veniti, fratilor, la Cina Imparatului!" Iar daca totusi indraznim sa venim, mai mult dusi de val, suntem aruncati in intunericul cel mai dinafara, daca nu avem "haina sfantului botez"... fiindca nu ni se cuvin nici macar... "Firimiturile ospatului"...
Mantuitorul a spus apostolilor sai: "In caile paganilor sa nu umblati!", dar nu a spus ca pe aceia ii uraste Dumnezeu, ci cu ei are alta socoteala. Sfantul Ierarh Nectarie, pe cand era copil i-a trimis o scrisoare lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a "raspuns", nu printr-un crestin, ci printr-un pagan...
Evreii, care L-au rastignit pe Mantuitor, vor ajunge cu totii in iad? Indiferent ce spun unii sau altii, poporul lui Israel este poporul ales si iubit de Dumnezeu, iar judecata lor va fi data apostolilor care au trait dupa legea lor in timpul vietii, si cunosc firea lucrurilor altfel de cum o cunoastem noi.
Cheile Imparatiei lui Dumnezeu sunt date Mantuitorului. Prin El, avem sansa sa cunoastem Viata dincolo de Moarte, adica sa fim partasi la Cina Imparatului. Dar... e doar O SANSA. Nimeni nu se osteneste pentru noi. Multi chemati, putini alesi... Ce-o fi insemnand credinta fara fapte, oare? Nu cumva dorinta interioara ca TOATA LUMEA sa se mantuiasca? Nu cumva durerea sincera pentru fiecare suflet ratacit, cu atat mai mult daca acesta este fratele tau intru Hristos? Paganul, nu este invitat la Cina, nefericitul, poate fiindca asa a oranduit Dumnezeu, dar nu e meritul nostru ca noi suntem chemati, ci doar ca Dumnezeu s-a milostivit si ne-a dat noua mai mult decat altora...

[Adrianna]

Vad ca aici se face confuzie intre:

1. starea sufletului si locul pe care acesta o sa-l primeasca imediat dupa moartea trupeasca care ne asteapta pe noi toti, si

2. locul pe care fiecare suflet+trup o sa il primeasca dupa a doua venire a Domnului, la sfrsitul lumii acesteia, cand toti oamenii vor invia in trup si cand Domnul impreuna cu sfintii ii vor judeca pe ceilalti, si fiecare din cei judecati va primi locul sau definitiv la dreapta sau la stanga lui Dumnezeu.

In cazul 1. nici un suflet nu poate ajunge in Imparatia Cerurilor daca nu indeplineste toate cele cerute de Domnul Iisus in Evanghelia Sa, inclusiv botezul cu Duh Sfant si Impartasirea cu Trupul si Sangele Sau. Iar cei care le indeplinesc pe toate, trec de la moarte la viata fara judecata dupa spusele Domnului. Este ceea ce au facut apostolii de exemplu, primind locurile pregatite lor de catre Domnul in Imparatie.

Deci un calugar budist, oricat de imbunatatit ar fi, si un evreu oricat de bun ar fi, nu pot trece in Imparatie (de la moarte la viata) imediat dupa moartea lor trupeasca avand in vedere ca nu primit Botezul cu Duh Sfant si nici Impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului. Acestia nu pot trece ca si sfintii de la moarte la viata in Imparatie fara judecata ci dimpotriva, acestia vor trebui sa astepte invierea in trup la sfarsitul acestei lumi si judecata lui Hristos, moment in care il vor cunoaste si ei in sfarsit pe Rascumparatorul lor si Acesta la va spune sa treaca la dreapta sau la stanga Lui in functie de faptele lor conform Matei 25. Deci ei fac parte din cazul 2 .
Si mai exista si un caz 3 , acei crestini care, cunoscandu-l pe Domnul nu au lucrat ceea ce Domnul le-a cerut, acestia vor fi dati afara pentru ca au venit cu haina nepotrivita la nunta imparatesca, au lucrat faradelegea. Cred eu ca de aceasta categorie trebuie sa ne fie mai teama noua, crestinilor, decat de categoria a 2-a a necrestinilor din care noi oricum nu putem face parte.


De aceea intrebarea mea legata de cazul 1 era: nu cumva a fi in cazul 1, al sfintilor care ajung imediat dupa moartea trupeasca in Imparatie, nu este atat un privilegiu cat o mare raspundere fata de toti ceilalti? Un rol mai greu care i se da celui chemat si din cauza caruia putini sunt alesi? Iar daca cei care nu sunt alesi dintre cei chemati cad in cazul 3, cazul cel mai aspru, nu trebuie cu atat mai mult sa ne straduim sa fim in cazul 1, noi si cei pe care ii chemam in randurile noastre?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Adrianna

Deci un calugar budist, oricat de imbunatatit ar fi, si un evreu oricat de bun ar fi, nu pot trece in Imparatie (de la moarte la viata) imediat dupa moartea lor trupeasca avand in vedere ca nu primit Botezul cu Duh Sfant si nici Impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului. Acestia nu pot trece ca si sfintii de la moarte la viata in Imparatie fara judecata ci dimpotriva, acestia vor trebui sa astepte invierea in trup la sfarsitul acestei lumi si judecata lui Hristos, moment in care il vor cunoaste si ei in sfarsit pe Rascumparatorul lor si Acesta le va spune sa treaca la dreapta sau la stanga Lui in functie de faptele lor conform Matei 25.

In principiu cam asa stau lucrurile, desi numai singurul Dumnezeu cunoaste cel mai bine ce si cum va fi fiecare judecat. Cand vom ajunge "acolo", vom intelege si noi, dar atunci nu cred ca asta ne mai aduce vreo satisfactie. Pe noi un singur lucru ar trebui sa ne preocupe intreaga noastra viata: propria noastra mantuire si nu daca ceilalti (buddistii, hindushii, evreii, chinezii...) se vor mantui. Probabil lor, putin li se cere, fiindca putin li se da, pe cand noua, care tindem sa cunoastem viata vesnica, trebuie sa fim constienti ca aceasta nu se face de la sine:

1. Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare şi în mijlocul dumnezeilor va judeca.
2. Până când veţi judeca cu nedreptate şi la feţele păcătoşilor veţi căuta?
3. Judecaţi drept pe orfan şi pe sărac şi faceţi dreptate celui smerit, celui sărman.
4. Mântuiţi pe cel sărman şi pe cel sărac; din mina păcătosului, izbăviţi-i.
5. Dar ei n-au cunoscut, nici n-au priceput, ci în întuneric umblă; stricase-vor toate rânduielile pământului.
6. Eu am zis: "Dumnezei sunteţi şi toţi fii ai Celui Preaînalt".
7. Dar voi ca nişte oameni muriţi şi ca unul din căpetenii cădeţi.
8. Scoală-Te, Dumnezeule, judecă pământul, că toate neamurile sunt ale Tale.
----------------------PSALMUL 81 al lui Asaf. ----------------------

[Adrianna]

Da, numai Dumnezeu stie cum va fi judecat fiecare, noua ne-a dezvaluit doar principiul judecatii si dreptatii, ca sa zic asa, insa faptele noastre doar El stie sa le cantareasca, de aceea depindem mult de mila si indurarea Lui oricate ni se pare noua ca am facut bune si rele.

Cred totusi ca, trimitandu-ne sa vestim Evanghelia Lui la toata lumea si spunand ca sfarsitul acestei lumi va veni doar in momentul in care aceasta misiune de evanghelizare va cuprinde intreg pamantul, noi avem totusi o oarecare responsabilitate fata de toti ceilalti din moment ce si de noi depinde faptul de a ajunge si ei la cunostinta evangheliei pe care Domnul o doreste si pentru ei. Ca daca nu ar fi fost asa, atunci Domnul nu ar fi trimis credinciosii sa evanghelizeze ci le-ar fi spus sa stea pe loc ca ii trimite El pe toti ceilalti sa ii caute...

[catalin2]

În prealabil postat de Adrianna

Deci un calugar budist, oricat de imbunatatit ar fi, si un evreu oricat de bun ar fi, nu pot trece in Imparatie (de la moarte la viata) imediat dupa moartea lor trupeasca avand in vedere ca nu primit Botezul cu Duh Sfant si nici Impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului. Acestia nu pot trece ca si sfintii de la moarte la viata in Imparatie fara judecata ci dimpotriva, acestia vor trebui sa astepte invierea in trup la sfarsitul acestei lumi si judecata lui Hristos, moment in care il vor cunoaste si ei in sfarsit pe Rascumparatorul lor si Acesta la va spune sa treaca la dreapta sau la stanga Lui in functie de faptele lor conform Matei 25.

Parintii ne spun ca faptele de la acea judecata sunt tot ale celor ce au dreapta credinta si credinta in Iisus. Pentru ca Legea data inainte de venirea lui Iisus, care e o pregatire pentru Noul Testament cuprinde zece legi, nu doar cele legate de omor, furt, etc. Primele porunci sunt legate de credinta si de idolatrie. Si acele porunci fac parte din Lege. De aceea sfintii (am dat doua exemple, doi sfinti) ne spun ca faptele bune facute fara Hristos sunt nemantuitoare. Sf. Serafim explica mai mult, faptele bune il pot ajuta pe un om sa vina la credinta, la fel ca sutasul Corneliu.
Scopul vietii noastre este de a dezvolta o relatie cu Dumnezeu, de a creste astfel, ceilalti de inchina la altceva. Omul nu era sa la inceput, Adam era tot timpul in legatura cu Dumnezeu, apoi si dupa cadere urmasii lui. La un moment dat din cauza intunecimii date de acumularea pacatelor oamenii au pierdut legatura directa si scrie ca au inceput sa cheme numele Domnului. Dar mai erau care aveau aceasta legatura directa, cum sunt Avraam, Iov, etc. Pierzand aceasta legatura si nemaistiind adevarul au fost ademeniti de ingerii cazuti, care i-au facut sa se inchine la altceva, de fapt sa fie in legatura cu ei.
Asadar doar faptele credintei sunt mantuitoare, asa cum expica cei doi sfinti (sf. Serafim de Sarov si sf. Ignatie Briancianinov).

[catalin2]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

...Dumnezeu cel Adevarat... Unde este oare, frate drag? In explicatii fara de inteles? Nu spun ca Sf Ignatie Briancianinov, sau Sf Serafim de Sarov, sau Sf Siluan Athonitul nu au avut harul de a se exprima pe intelesul nostru, ci faptul ca noua ne lipseste harul si nu ajungem sa cunoastem decat o farama infima din Dumnezeul cel Adevarat.
Imi vine in minte povestea aceea cu niste ostenitori care se nevoiau pe o insulita, departe de lume si care nu auzisera nici macar de rugaciunea domneasca, ce sa mai spunem de jertfa Mantuitorului...

Adevarat ce spui, ca nu inseamna ca daca esti ortodox te mantuiesti neaparat, dar asta e alta poveste. La fel si daca face cineva facultate nu e sigur ca o sa ajunga sa ia licenta, dar daca nu face facultatea nu-i da nimeni licenta.
Cum sa fie explicatii fara de inteles explicatiile sfintilor sau a Bisericii? Sunt fara de inteles pentru cei ce nu vor sa le accepte, pentru ca nu rezoneaza cu conceptiile lor. Ecumenismul aduce cu el conceptiile protestante, inclusiv desconsiderarea sfintilor. Tu spui ca acum unii au inteles mai bine decat sfintii stiu mai multe decat ei. Sunt ei mai mari decat sfintii? Nu, doar ca au primit ideile ecumeniste (=protestantism) si au crezut ca au inteles mai multe.
Noi cunoastem doar ce ne-a revelat bunul Dumnezeu, desigur ca nu cunoastem ce nu ne-a revelat. Dar ce ne-a revelat trebuie sa luam cu totul adevarat, iar Biserica si sfintii ne-au explicat tot ce tinea de revelatie. Noi care nu suntem sfinti cunoastem mult mai putin decat ei, de aceea ii si urmam si credem pe ei, nu construim noi o teologie dupa intelepciunea noastra limitata. Pentru ca nu e a noastra, e o teologie luata de la protestanti prin ecumenism.
Povestea despre nevoitorii de pe insula nu era ca ei credeau orice, ci cum se rugau. daca am inteles bine erau ortodocsi, exista si film cu pilde care include si aceasta poveste (e pe youtube). E o exemplificare ca nu conteaza rugaciunea multa si mecanica, o mica rugaciune din suflet face mult mai mult, totul depinde de smerenia celui ce se roaga.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Adevarat ce spui, ca nu inseamna ca daca esti ortodox te mantuiesti neaparat, dar asta e alta poveste. La fel si daca face cineva facultate nu e sigur ca o sa ajunga sa ia licenta, dar daca nu face facultatea nu-i da nimeni licenta.
Cum sa fie explicatii fara de inteles explicatiile sfintilor sau a Bisericii? Sunt fara de inteles pentru cei ce nu vor sa le accepte, pentru ca nu rezoneaza cu conceptiile lor. Ecumenismul aduce cu el conceptiile protestante, inclusiv desconsiderarea sfintilor. Tu spui ca acum unii au inteles mai bine decat sfintii stiu mai multe decat ei. Sunt ei mai mari decat sfintii? Nu, doar ca au primit ideile ecumeniste (=protestantism) si au crezut ca au inteles mai multe.
Noi cunoastem doar ce ne-a revelat bunul Dumnezeu, desigur ca nu cunoastem ce nu ne-a revelat. Dar ce ne-a revelat trebuie sa luam cu totul adevarat, iar Biserica si sfintii ne-au explicat tot ce tinea de revelatie. Noi care nu suntem sfinti cunoastem mult mai putin decat ei, de aceea ii si urmam si credem pe ei, nu construim noi o teologie dupa intelepciunea noastra limitata. Pentru ca nu e a noastra, e o teologie luata de la protestanti prin ecumenism.
Povestea despre nevoitorii de pe insula nu era ca ei credeau orice, ci cum se rugau. daca am inteles bine erau ortodocsi, exista si film cu pilde care include si aceasta poveste (e pe youtube). E o exemplificare ca nu conteaza rugaciunea multa si mecanica, o mica rugaciune din suflet face mult mai mult, totul depinde de smerenia celui ce se roaga.

Eram aproape sigur ca cineva va specula modul meu de a ma exprima, desi eu am considerat ca am lamurit din capul locului acel aspect, tocmai pentru a nu se face confuzie. Repet: "Explicatii fara de inteles" sunt atunci cand tu esti student la filologie si asisti la o conferinta de fizica cuantica. Pe un alt topic am vazut ca s-a scris foarte mult (e ciudat cum credinciosul nostru ortodox se lasa antrenat in increngaturi cu pretentii filozofice, unde in fapt nu-i decat o barfa de doi lei si o dovada directa a lipsei harului), despre unii "preoti" care abandoneaza "corabia" Bisericii care i-au hirotonit, si-si fac un SRL ordodox... Ei, aici faceam eu aluzie ca, unde nu e har, poate veni orice invatatura a sfintilor parinti, ca omul tot pe aratura o ia. De ce, fiindca fara har, intelesul... nu are inteles...
Orice om care a primit sfantul botez, ar trebui sa stie ca smerenia este cea mai de pret comoara pentru mantuire, dar daca descoperim lipsa grosolana a smereniei, tocmai la cei care-o propavaduiesc, cum se face ca multime de enoriasi dornici de mantuire, ii urmeaza pe acesti rataciti, orbeste? Unde este Sf Ignatie Briancianinov, Sf Serafim de Sarov, Sf Siluan, etc? Oare acestia nua au avut aceleasi explicatii pentru toti? De ce unii le-au inteles, iar altii le-au calcat in picioare?
Si, apropo de sfinti, citesc de o vreme invataturile "Vladicai Antonie marturisitorul". N-as vrea sa fiu subiectiv si nici sa ma laud ca am citit mult din sfintii parinti, dar in cazul celui amintit, eu am gasit cea mai detaliata forma de a invata "Rugaciunea lui Iisus", dar si alte aspecte pe care inca nu le aflasem nici la Briancianinov, nici la Sf Siluan, nici in "Pelerinul rus" asupra caruia mult timp am poposit. Acest Vladica Antonie este de o simplitate iesita din comun si m-a fascinat in totalitate. Cu toate astea, pentru unii toate acele explicatii raman "exercitii ce fizica cuantica" ce nu au absolut nici un inteles...

[Adrianna]

Multumesc de raspunsuri.

Daca cei judecati la Matei 25 sunt crestinii ortodocsi, cum de cei care vor trece la dreapta nu sunt deja in Cer cu Domnul? Si cum de crestini ortodocsi care cunosc Cuvantul Domnului si au faptele cerute de Tatal, il vor intreba pe Domnul mirati cand anume i-au dat sa manance, sa bea etc? Nu are sens. Si nu are sens atunci nici invatatura Ap. Pavel despre pagani si nici chiar judecata in sine, doar Domnul spune clar ca cei care cred si fac dupa voia Tatalui trec de la moarte la viata fara judecata iar cei ce nu cred/nu fac sunt deja judecati (sunt aceia dati automat afara din parabole, dati afara pentru ca au lucrat faradelegea desi il cunosteau pe Hristos). Deci nu pot ramane pentru judecata decat ceilalti care nu l-au cunoscut pe Hristos dupa cum Domnul Iisus insusi o arata prin mirarea lor "cand ti-am facut/nu ti-am facut tie acestea"? "Adevarat va spun, cand le-ati facut/nu le-ati facut acestora mai mici ai Mei, Mie mi le-ati facut/nu mi le-ati facut". Nu prea vad cum dvs. o sa aveti o astfel de mirare, dvs. stiti ca lui Hristos ii dati sau nu ii dati, deci nu veti fi printre cei mirati de la Matei 25 ci veti fi ori printre cei care trec de la moarte la viata fara judecata, ori printre cei deja judecati, pentru ca il cunoasteti deja pe Domnul si El asa a spus ca va proceda cu cei ce il cunosc deja.

[Adrianna]

Parabolele (sau parte) din parabolele spuse de Domnul, exista si in Budism?

Multumesc de raspuns!
Apropos de un raspuns dat dvs. anterior, eu nu sunt deacord ca noi nu batem la poarta caci este scris: "bateti si vi se va deschide" :)

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Adrianna

Parabolele (sau parte) din parabolele spuse de Domnul, exista si in Budism?

Multumesc de raspuns!
Apropos de un raspuns dat dvs. anterior, eu nu sunt deacord ca noi nu batem la poarta caci este scris: "bateti si vi se va deschide" :)

Budismul abunda in parabole similare invataturilor crestine.

Acestea au menirea de a trezi din amortire sufletele, de a indemna la cautare si anganjare plenara in efort spiritual.

Parabolele se intind pe intreg spectrul spiritual, de la frica de consecintele terifiante ale pacatelor, pana la bunatatile inconceptibile ale dragostei.