Intrebare despre credinta

[Eugen7]

În prealabil postat de Adrianna

Despre bilocatie: definitia DEX in forma in care ati redat-o nu specifica din care punct de vedere acea persoana se afla in doua locuri: din punct de vedere al observatorilor sau a persoanei care are darul bilocatiei? Pentru ca asta era intrebarea mea, de ce fenomenul bilocatiei nu este exact ceea ce ati explicat si dvs.

Draga Adriana, in descrierea fenomenelor fizice paradigma stiintifica actuala este cea mai potrivita. Teologia ortodoxa (fie apofatica fie catafatica) nu se substituie stiintei (studiul functionarii universului prin observatie si rationament) ci doar filozofiei.

Ca sa nu "lungim" mult vorba si inutil, una este bilocatia la nivel atomic (domeniul mecanicii cuantice) si alta este bilocatia la nivel macroscopic. (Bilocatia nu trebuie confundata nici u teleportarea nici cu inseparabilitatea cuantica "quantul entanglement", sau pricipiul superpozitiei).
Avand in vedere ca bilocatia este strans legata de conceptele (definitiile) spatiului si timpului, afirmatia de mai sus este inechivoca.

În prealabil postat de Adrianna

Cat despre conlucrarea oamenilor cu Dumnezeu in stabilirea dogmelor, in ce fel este aceasta conlucrare? Pentru ca explicatiile ortodoxe se bazeaza tot pe ratiune. Si deciziile apostolilor la fel.

Pai daca Logosul este prin definitie ratiunea (intelepciune, intelect, stiinta) evident ca si exprimarile sunt logice... insa logica primeaza.

În prealabil postat de Adrianna

Modul in care au convins unii sfinti (ca in exemplul dat cu Sf. Spiridon) nu este intalnit la apostoli.

De ce va pripiti?
Sfantul Petru ii vindeca pe ologi cu harul lui Hristos Iisus, chiar si umbra lui arata prezenta harului Duhului Sfant caci pe bolnavi ii vindeca... invia si morti.
Sfantul Pavel scotea demonii doar cu cuvantul, chiar si sorturile purtate de el ramaneau patruse de harul Duhului Sfant cu care conlucra.
Consider ca sunt suficiente exemplele...

În prealabil postat de Adrianna

Ati dat exemplul minunii cu focul din Cer din Vechiul Testament, asemenea minuni ii cereau si evreii Domnului, dar stiti ca Domnul Iisus a raspuns ca acest neam nu va mai primi alte semne (in plus fata de ceea ce facea El deja) decat semnul mortii si invierii Sale.

Iarasi va grabiti si va pripiti.
Importanta nu este actiunea minunii ci scopul acesteia. Daca minunea are ca scop slava lui Dumnezeu atunci DA minunile trebuie cautate, trebuie savarsite. Astfel minunea cea mai mare este Sfanta Liturghie, a carei "inima" (centru, scop si cauza) este Taina Sfintei Euharistii care trebuie cautata si savarsita!

Daca insa minunea are ca scop exclusiv dovedirea existentei lui Dumnezeu sau implinirea unei nevoi egoiste (fie ca este vorba doar de tamaduire fie ca este vorba de mandrie si slava desarta a savarsitorului) atunci "minunea trebuie evitata". De aceea Hristos a refuzat sa faca minuni doar asa "ca lumea sa se mire" (Ioan cap 5) sa se uite pasivi ca la televizor, ca la teatru. Insa acelasi Hristos Iisus spune: "nu Ma cautati pentru ca ati vazut minuni ci pentru ca ati mancat si v-ati saturat" biologic asemenea animalelor (Ioan cap 6). Hristos ne cheama sa ne dea "apa vietii care se va face in noi izvor de apa vie spre viata vesnica" (duhovniceasca) aceasta apa a vietii fiind harul Duhului Sfant.
Domnul Iisus Hristos spune: "daca nu as fi facut intre voi lucruri minunate pe care nimeni altul nu le-a facut pacat nu ati avea" "pentru ca lucrurile acestea minunate savarsite arata ca de la Tatal am iesit" si "Eu si Tatal una suntem" si "Toate cate face Tatal asemenea face si Fiul intocmai".

În prealabil postat de Adrianna

Sfantul Siluan Athonitul scria ca prin intermediul Duhului Sfant suntem in comuniune cu sfintii (nu retin exact modul in care s-a exprimat dar asta este ideea), insa in practica vad ca oamenii asimileaza invataturile sfintilor folosindu-se mai intai de ratiune. Ceea ce experimenteaza fiecare om nu poate fi comunicat si altuia decat tot prin ratiune, nimeni nu poate sa il faca pe un altul sa simta ceea ce simte si el.

Pai este intocmai ca si Evanghelia. Intai o ascultam, apoi o intelegem, apoi o memoram in inima noastra si apoi lucram potrivit ei. Toate aceste actiuni sunt rationale insa au ca scop comoara cea de mare pret: dobandirea harului "Duhului Sfant".

Asa este si cu invatatura patristica, filocalica... o ascultam, intelegem o practicam... si prin harul Duhului Sfant intram in comuniune cu Hristos si cu Sfintii Sai prin Sfintele Taine ale Bisericii.

Daca doar am vorbi rational si nu am trai cele ce vorbim am fi asemenea dracilor care si ei "cred (inteleg, cunosc, vorbesc) si se cutremura" dar nu au urmat chemarea la pocainta a lui Dumnezeu care "nu vre moartea pacatosului ci sa se intoarca si sa fie viu" caci "pe cel ce vine la MIne nu il voi scoate afara".

În prealabil postat de Adrianna

Nu au impins ratiunea in extrema ca si catolicii, deacord, desi daca privim cum sunt acuzati de ortodocsi ca minunile lor nu sunt valide,

Sa nu ne hazardam in polemici inutile.
Exista voci fundamentaliste in ortodoxie dar exista si pozitii nepartinitoare care "nu judeca dupa trup" ci dupa scopul "minunii".
Ortodoxia nu sustine mantuirea implicita a adeptilor, si nici exclusivitatea mantuirii. Sustine insa inechivoc deplinatatea invataturii si a harului Duhului Sfant (iluminarea si indumnezeirea). Ortodocsii care stiu sa conlucreze cu ele ajung pe cele mai inalte trepte ale sfinteniei, indumnezeirea... Ortodocsii care nu stiu (ortodocsi) si nu vor sa invete, sau care nu vor... poat chiar sa nu intre in Imparatia Cerurilor.

În prealabil postat de Adrianna

Catolicii sunt acuzati de rationalism pentru ca sunt priviti din prisma teologilor lor, insa eu am prieteni catolici si la absolut toti am vazut exact contrariul:

Draga Adriana, iar te grabesti. Lucrurile nu sunt chiar asa simple. O rezolutie lapidara conduce la concluzii eronate si conflicte inutile.

Teologia ortodoxa patristica si academica "acuza" in special teologia catolica apofatica ca se bazeaza in principal pe ratiune si neaga "vederea duhovnceasca" pe care se bazeaza teologia apofatica ortodoxa patristica (apofatismul de gradul 3 din teologia Pr. Prof. Dumitru Staniloae). Aceasta distictie are la baza discordanta in ceea ce priveste harul divin pe care teologia filocalica care l-a experimentat (trait) iar teologia romano-catolica doar l-a gandit (rational) si spune ca este creat.
Desigur aceasta nu neaga experienta mistica a unor credinciosi romano-catolci precum Sfantul Francisc din Assisi, sau Sfanta Tereza de Avilla (pentru mai multe detalii recomand cursurile de mistica ale lui Nichifor Crainic aparute la editura Deisis si "Ascetica si mistica" Pr Prof Dumitru Staniloae)

În prealabil postat de Adrianna

O dogma este o doar o parere sau o certitudine? In exprimarea de mai sus, "parutu-sa" exprima totusi o certitudine? Sau este in acord cu faptul ca trebuie sa credem despre noi ca nu stim de fapt nimic? Cat despre faptul ca Ioan marturisea ceea ce vazuse, are dreptate, el a vazut, noi insa suntem dintre cei ce cred fara sa fi vazut, credem pe marturia apostolilor care au vazut,

O dogma este o certitudine stabilita prin comuniune interumana si cu harul Duhului Sfant.
Sfintii Apostoli care conlucreaza cu Duhul Sfant si au facut fapte minunate spre slava lui Dumnezeu aceia au pus bazele Dogmei.
Sfintii Parinti (dintre care am amintit Sfantul Spiridon, Sfantul Simeon Noul Teolog) au continuat exemplul Sfintilor Apostoli si au conlucrat cu harul Dunului Sfant atat in fapta cat si in dogma
Teologia apofatica ortodoxa se bazeaza pe experienta trainta de sfintii parinti, vederea duhovniceasca filocalica fiind inechivoca in acest sens.