Invidia

[sophia]

În prealabil postat de glykys

Cristi, eu nu cred ca economicul determina spiritualul. Asta e teza pe care se bazeaza doctrina comunista. Zic destui: a, pai ala e bogat, isi permite sa faca milostenie, eu sunt sarac, eu sunt nedreptatit, vai de mine! Punem prea mult pret pe latura economica si prea ii dam voie sa influenteze atat de mult viata spirituala. Am mai scris eu pe forum despre omul sarac cu handicap locomotor care vine pana in mijlocul bisericii, de cei cativa lei primiti isi cumpara lumanari, prescura si da banii primiti in pomelnic, la altar, si daca se intampla, la sfarsit, sa primeasca mai mutl de un pachet, il imparte si el la alti saraci. Cred ca mai degraba saracia accentueaza anumite trasaturi de caracter, cum sunt rautatea, invidia sau chiar lacomia, dar in niciun caz nu le determina. Tot asa cum si bogatia accentueaza, dar nu determina lacomia, mandria, dispretul fata de ceilalti.

Daca ar fi asa, inseamna ca toti bogatii ar fi oameni darnici - ca au de unde, nu? - si toti oamenii saraci niste rautaciosi si niste zgarciti. Or realitatea este adesea exact invers.

Ai mare dreptate ca fiecare vine pe lume cu un bagaj ereditar, apoi dobandeste un anumit bagaj educational si emotional, mai ales in primii sapte ani de acasa. Cred ca ar trebui sa ne cercetam mult mai bine copilaria si "apucaturile" de atunci, pentru a intelege de ce suntem asa acum. Eu ma infior de cata rautate si cate porniri rele pot acumula copiii in aceasta varsta - si am gasit destule si la mine.

As spune: depinde...
In copilarie totul este mult mai "cinstit" si fara acoperire. Si se mai schimba omul.
E drept ca unele lucruri sunt rezultatul unor traume individuale sau acumulate.

Si poate ca o fi asa cum spui la nivel de persoana, dar la nivel de masa, cei bogati dau mai mult (ca au de unde) decat cei saraci.

Spuneai undeva ca mai sarac este acela care isi doreste ceea ce nu poate avea. Depinde si aici.
De multe ori iti doresti lucruri care iti lipsesc cu adevarat. Ce poti obtine si ce nu, este alta poveste. Depinde. Uneori se intampla si minuni.
Si daca te si lupti totusi, candva mai si obtii ceea ce-ti doresti.

Cred ca tu referi mai mult la dorintele materiale.
Sigur ca e bine sa te multumesti cu ceea ce ai si sa-i multumesti lui Dumnezeu pentru asta, dar daca n-am avea dorinte si vise (sau visuri) si ne-am rezuma numai la ce avem, am ramane mereu pe loc, nu am mai evolua.

Si mai este un fenomen: cel sarac are ambitii mai mari de multe ori si lupta mai mult pentru ele (sa faca facultate, sa aibe titluri, sa devina celebri in profesia lor etc.). Iar unul care are de toate nu e prea interesat.