Despre regimul comunist din Romania

[Florinvs]

As vrea sa prezint cateva date si despre regimul comunist din Basarabia si nordul Bucovinei, un subiect mai putin tratat sau discutat de multe ori intr-un mod unilateral!

Preludiul instaurarii regimului comunist in aceste teritorii l-a reprezentat pactul Ribentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939, intre Germania nazista si URSS. In anexele sale secrete, acest pact prevedea si impartirea sferelor de influienta in Europa intre cele doua state totalitare.
Dupa prabusirea militara a Frantei si izolarea Marii Britanii, la 26-28 iunie 1940, URSS prezinta doua note ultimative Romaniei, prin care cere ca in termen de 48 de ore, Romania sa cedeze Basarabia si nordul Bucovinei! Din pacate in Consiliul de Coroana de a Romaniei se ia decizia sa se accepte aceste pretentii, astfel ca armata si administratia romaneasca se retrage din cele doua teritorii, intr-un mod haotic si dezordonat.
In timpul acestei retragere pripite, trupele romane sunt atacate de comunistii locali, comandourile NKVD, dar si de unii evrei (instigati de propaganda sovietica).
Desi tinutul Herta nu a fost inclus in pactul Ribentrop-Molotov a fost si el ocupat de catre URSS.
La 2 august 1940, fara nici un fel de consultare a cetatenilor din aceste teritorii, Stalin decide creerea RSS Moldoveneste, pe o parte din teritoriul istoric a Basarabiei. Nordul Bucovinei, tinutul Hertei dar si partea de sud a Basarabiei sunt incluse in RSS Ucraineana.

In perioada 1940-1941, cca 300.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati in lagarele de munca fortata din URSS, dintre acestia cca 57.000 au murit. Au fost deportati in special politisti, militari, jandarmi, intelectuali, preoti, proprietari de pamant, functionari. Au fost deportati nu numai romani, ci si cei care in viziunea regimului sovietic reprezentau "dusmani de clasa""- rusi albagardisti, minoritati religioase, germani care fusesera colonizati in Basarabia in timpul tarismului, etc.
Prin jaful si teroare practicate de autoritatile sovietice, a fost distrusa si structura economica din aceste teritorii.

La 22 iunie 1941, prin celebrul ordin a lui Ion Antonescu, östasi va ordon treceti Prutul"! Romania aliata cu Germania, participa la al doilea razboi mondial, si o luna mai tarziu Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt eliberate, si reintegrate in statul roman.
Dupa acestea insa, Ion Antonescu decide continuuarea razboiului dincolo de Nistru, armata romana ajungand pana la Stalingrad, unde va suferi pierderi foarte mari.
In anii 1941-1942 SUA si Marea Britanie declara razboi Romaniei, astfel ca Stalin va avea de partea sa in viitoarele anexiuni teritoriale si cele doua mari puteri!

In perioada 1941-1944 Basarabia este administrata de autoritati militare. Se reuseste o refacere partiala a structurilor economice, se realizeaza unele lucrari de utilitate publica si se imbunatesc intr-o anumita masura (atat cat era posibil in conditii de razboi) conditiile de viata a populatiei.
O buna parte din cei care colaborasera cu regimul sovietic sau presupusi colaboratori sunt deportati in lagare, inclusiv multi evrei (in Transnistria). Insa ce trebuie de retinut este ca- spre deosebire de Germania nazista sau Ungaria hortista- in Romania nu a existat holocaust, majoritatea evreilor din Romania nefiind exterminati, ci doar stramutati sau supusi la anumite restrictii. In plus, in timpul retragerii din vara anului 1940, multi evrei din Basarabia, inselati de propaganda sovietica, au atacat trupele romane. Astfel, unele acte de razbunare nu puteau fi evitate!

Dupa infrangerea armatelor germano-romane in batalia de la Stalingrad, Ion Antonescu si-a dat seama ca Germania nazista va pierde razboiul, si initiaza impreuna cu Mihai Antonescu unele incercari si contacte diplomatice in vederea iesirii Romaniei din razboi. S-a incercat si o iesire din razboi concomitent cu Italia, dar prabusirea rapida regimului lui Benito Musolini si ïntoarcerea armelor"" de catre Italia in vara-toamna anului 1943 duce la abandonarea acestui plan.
Tratativele diplomatice continuua, insa conditiile sovietice din aprilie 1944, comunicate de ambasadoarea sovietica la Stockholm Alexandra Kolontain sunt respinse! A fost o greseala din partea lui Ion Antonescu: era momentul optim de iesire din razboi, iar alte conditii mai bune era clar ca nu se vor putea obtine!
In vara anului 1944 se constituie BND (format din reprezentantii PNT, PNL, PSD si PCR- admis in coalitie doar pentru a putea trata cu URSS), cu stiinta regelui Mihai intai si a unor reprezentanti ai armatei.
In iulie-august 1944, ar fi sosit o telegrama din partea Alexandrei Kolontain, prin care Stalin si-ar fi dat acordul sa negocieze cu un guvern condus de Ion Antonescu. Telegrama este insa ascunsa, se pare cu stiinta regelui Mihai intai!
Dupa declansarea ofensivei sovietice pe frontul Iasi-Chisinau, la 20-21 august 1944, pregatirile pentru lovitura de stat intra in ultima faza. In dimineata zilei de 23 august 1944, Ion Antonescu i comunica reprezentantului german in Romania ca tara noastra va iesi din razboi. Insa cate ore mai tarziu, cand regele Mihai i cere sa declare public ca Romania iese din razboi, Ion Antonescu (din motive ramase neclare) refuza sa faca acest lucru!
In aceste conditii regele Mihai intai face singurul lucru pe care-l mai putea face: demite guvernul condus de Ion Antonescu si numeste un altul condus de Constantin Sanatescu.
In conditiile date, era singurul lucru ce se mai putea face: trupele sovietice se apropiau de Bucuresti, iar aceea rezistenta pe linia Focsani-Namoloasa era cu totul utopica. Nici sub raport tehnic militar, nici sub raport uman, trupele germano-romane nu aveau cum sa reziste inaintarii trupelor sovietice!
Prin comunicatul regelui Mihai intai se anunta la radio ca Romania ""se alatura coalitiei Natiunilor Unite"" (URSS, SUA si Marea Britanie), si va lupta pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei! Desi formal acum URSS si Romania erau äliata"", atitudinea soldatilor si ofiterilor sovietici fata de armata si populatia romana ramane una dusmanoasa. Armistitiu romano-sovietic este semnat abia la 12 septembrie 1944, de catre Lucretiu Patrascanu la Moscova.

[Florinvs]

In urma intelegerii secrete de la Moscova din octombrie 1944, semnata pe acel petic de hartie de catre I.V.Stalin si Winston Churchill, aprobata apoi si de catre presedintele SUA F.D.Rooswelt si Hary Truman, Romania intra in sfera de influienta sovietica.
Tratatul de pace de la Paris (1947) confirma reocuparea de catre URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta, iar printr-un simplu "protocol"" semnat de Ana Pauker in 1948 si Insula Serpilor este cedata catre URSS!

In perioada martie 1944- mai 1945 un numar de 390.000 de basarabeni (din care 51.000 au murit) sunt deportati in lagarele din Siberia sau RSS Kazaha, iar in perioada mai 1945- decembrie 1953 alti 1.654.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din acestia 215.000 murind!
La acestia se adauga si victimile foametei din anii 1946-1947, intr-un numar de 216.000 si 350.000 care au suferit de malnutritie, dar au supravietuit. Aceasta foamete- singura din Basarabia- a fost provocata de: seceta, rechizitiile fortate de produse agricole dar si de inceputul cooperativizarii agriculturii.
In total, in anii 1949-1941 si 1944-1953, un numar de 2.344.000 de basarabeni (in majoritate romani) au fost deportati, din care 703.000 au fost ucisi! Aceste adevarate crime impotriva umanitatii au fost dirijate de I.V.Stalin, dar si de ajutoarele sale: seful NKVD Beria, ministru de stat I.L.Mordovet sau ministrul Kruglov.
In 1954, din cei deportati in Gulag se mai aflau in viata in locurile de deportare doar 47.000 de persoane!

In 1956, dupa ce noul detinator al puterii Nikita Hrusciov condamna in raportul secret al celui de-al doilea congres al PCUS crimele si ororile epocii staliniste, supravietuitorii basarabeni din Gulag primesc permisiunea de a se reintoarce acasa.

Am sa incerc sa schitez situatia economica si sociala din Basarabia si nordul Bucovinei in perioada 1956-1991, intr-un mod cat mai obiectiv posibil.

In privinta agriculturii, in anii 1949-1950 acestea este cooperativizata. La inceput cooperativizarea agriculturii a avut efecte dezastroase asupra taranilor basarabeni, obligati sa predea aproape tot ce produceau si sa traiasca la limita subzistentei.
Dupa 1956-1960 situatia incepe sa se imbunateasca, atat prin mecanizarea agriculturii, dar si prin constructia unor sisteme de irigatii sau lucrari de amelioararea solului. Productia agricola la hectar, si datorita solului deosebit de fertil, era in RSS Moldoveneasca una dintre cele mai ridicate din fosta URSS. Aprovizionarea populatiei cu produse agro-alimentare , dupa 1960, devine destul de buna.
Spre deosebire de Romania, unde unitatile de prelucrare a carnii si lactatelor au fost concentrate in orase (prin IRIC si ICIL), in Basarabia s-a adoptat o politica mai inteleapta: aceste unitati au fost realizate si in centre raionale "orasele"- fapt care a dus la creerea unor locuri de munca acolo , dezvoltarea acestor "orasele" si evitarea unui exod masiv a populatiei de la sat la oras.
S-au facut insa si greseli: practicarea pe anumite suprafete a monoculturii (in special tutun si sfecla de zahar) a dus la degradarea solului, iar lipsa statiilor de epurare moderne la complexele zootehnice a dus la poluarea panzei freatice si a solului.

In privinta industriei, aceasta a fost concentrata in special in stanga Nistrului, iar majoritatea fabricilor din RSS Moldoveneasca erau dependente de aprovizionarea cu motoare si piese de schimb din RSFSR sau RSS Ucraineana! In plus, investitiile au fost concentrate in ramurile industriei usoare, alimentare si a materialelor de constructii, si mai putin in ramurile "de varf""- chimica, metalurgica si electronica! Cele cateva fabrici din aceste ramuri erau: Uzina Tracom Chisinau, Combinatul metalurgic Rabnita, Uzina Mezon Chisinau, Uzina Graviton Cernauti, etc.
Din pacate, politica sovietica de centralizarea excesiva, a facut ca initiativa creatoare in industrie si adoptarea unor mecanisme noi si a progresului tehnic si stiintific sa fie destul de inceata. In plus, existenta unui aparat birocratic umflat, a unor mecanisme greoaie (cu toate incercarile de inovatie din timpul lui Nikita Hrusciov) facea ca progresul in industrie sa fie unul dificil.

In privinta transporturilor si telecomunicatiilor s-au facut unele investitii, dar nu majore. RSS Moldoveneasca era o republica marginala in cadrul URSS, astfel ca in optica organelor unionale nu erau necesare investitii masive aici! Din investitiil facute se pot aminti: dieselinizarea tractiunii feroviare (inceputa in 1961), nou aeroport Chisinau (inaugurat in 1974), constructia unor sosele (Chisinau-Balti, Chisinau- Leuseni, etc), introducerea troleibuzelor la Chisinau (1949), Tiraspol (1967) si Balti (1972), etc.
In 1957 se infiinteaza studioul "Moldova-Film"", iar televiziunea moldoveneasca isi incepe emisia 1958.
In jurul anului 1959 se termina radioficarea prin fire a oraselor, centrelor raionale si a satelor mari, iar, pana in 1970 si a celorlalte localitati.

In privinta infrastructurii energetice si aici se fac unele investitii. Astfel, in anul 1950, sund date in folosinta statiile electrice de la Cazanesti si Branzenii Vechi. In anul 1954 este inaugurata hidrocentrala Dubasari (pe raul Nistru), in anii 1964-1968 termocentrala Kugiurgan si in 1978 hidrocentrala Stanca-Costesti, pe raul Prut.
In perioada 1967-1970 colhozohurile sunt racordate la reteaua electrica.
Intre anii 1966-1975 sunt construite liniile de inalta tensiune: Chisinau-Balti, Chisinau-Chiperceni, Balti-Edinet, Edinet-Briceni, Ladijinskoe- Balti, Lipcani- Kelmenci, Otaci- Moghilev, Iampol- Soroca, in lungime de 6.600 km, cu 143 statii de transformare.
Catre sfarsitul anului 1985 toate cele: 369 colhozohuri, 484 sovhozuri, 164 intreprinderi intergospodaresti, 446 de asociatii de prelucrare a produselor agricole erau racordate la reteaua electrica unica de stat.
Cu toate acestea, cele 3 capacitati de producere a curentului electric din RSS Moldoveneasca nu reauseau sa acopere decat in mica masura necesarul de energie electrica, astfel incat RSS Moldoveneasca era dependenta de furnizarea energiei electrice din RSS Ucraineana si RSFSR.

Se realizeaza si aductiunea de gaz metan. Aici, toate centralele de termoficare din republica (Chisinau 1, Chisinau 2, Balti, etc) functionau pe baza de gaz metan, fiind si din acest punct de vedere dependenta de RSFSR.

In 1971, prin hotararea Consiliului de Ministri a URSS, se decide alocarea sumei de peste un miliard de ruble pentru dezvoltarea RSS Moldovenesti. Ca urmare, se construiesc noi obiective sociale- locuinte, unitati de asistenta medicala, institute de cercetare stiintifica si tehnica, unitati comerciale, etc.
Orasul Chisinau se dezvolta, atingand o populatie de cca 700.000 locuitori. Sistematizarea Chisinaului a fost una dintre cele mai reusite, realizandu-se strazi largi, drepte, si cartiere de blocuri cu spatii mari intre blocuri si numeroase parcuri si zone verzi. S-au pastrat si cladirile vechi de valoare, iar dintre cladirile noi realizate, cu o certa valoare arhitecturala, cum ar fi: gara, sediul presedentiei, a guvernului, cladirea operei, circul, magazin central Ünic"", etc.

Politica de deznationalizare a populatiei bastinase continuua si dupa 1956, chiar daca in forme mai subtile.

[Florinvs]

Principala parghie prin care se practica aceasta politica era cea a repartizarii in munca. Astfel, majoritatea directorilor de intreprinderi industriale, ingineri si maistri erau adusi din RSFSR si RSS UCraineana in industria din RSS Moldoveneasca. Acestia primeau imediat repartitie pentru locuinta (la Kazan sau Harkov daca ramaneau mai asteptau un an doi pentru aceasta), un salariu mai mare si in plus si aprovizionarea cu produse alimentare in RSS Moldoveneasca era net superioara celei din alte republici unionale a URSS.
Multi dintre acestia veneau cu o mentalitate tipic sovietica, multi dintre ei nevrand nici macar sa invete limba romana! E adevarat ca nu trebuie generalizat, printre ei fiind si oameni de treaba!

In acest timp, inginerii care terminau politehnica la Chisinau era repartizati in alte republici unionale a URSS!

Astfel, la nivelul anului 1987, moldovenii detineau o pondere de 48% in industrie, 78% in agricultura, 56 % in comert, in sanatate 58% iar in organele de conducere numai 43%!
In viziunea organelor unionale, principalul domeniu de activitate in care trebuia indrumata sa lucreze populatia moldoveneasca era agricultura! Daca prin aceasta promotorii unor asemenea conceptii au dorit sa aduca o jignire populatiei moldovenesti, viata s-a razbunat pe ecestia, agricultura fiind singurul domeniu care asigura o anumita stabilitate economiei din RSS Moldoveneasca, si fiind singura ramura care s-a apropiat de nivelul european!

Se dezvolta si cercetarea stiintifica si tehnica, exceptand acele domenii considerate "sensibile" de catre autoritatile sovietice- istorie sau sociologie.
Dupa 1970 se stabilesc primele contacte intre savantii moldoveni si cei din vestul Europei.
Se afirma in aceasta perioada si unii artisti basarabeni, cum ar fi Anastasia Lazariuc, Zinaida Julea, Olga Ciolacu, Nicolae Botgros si altii.

In general, relatiile inter-umane dintre populatia moldoveneasca (in procent de 63% din totalul populatiei) si cea venita din alte republici unionale era relativ buna, desi frictiuni au existat!

Motivul pentru care multi au votat- in naivitatea lor- in anul 2000 pe comunistii lui Voronin- a fost o anumita nostalgie pentru nivelul de trai existent pe vremea URSS! Multi moldoveni au considerat ca macar pe vremea URSS- de bine de rau aveau un servici asigurat, primeau o locuinta de la stat (chiar daca asteptau un timp!), puterea de cumparare era destul de buna si-si permiteau sa-si petreaca concediul la Soci sau in Crimeea! Preturile la utilitati (gaz metan, curent electric, transport, servicii comunale, etc) era mici, ca si la combustibili (o sticla de benzina era mai ieftina decat una de apa minerala!). Aprovizionarea cu produse alimentare era destul de buna, in Moldova neexistand restrictii la carne, lactate, zahar, ulei cum au fost in Romania in anii 80'! Deficitara era aprovizionarea cu textile-incaltaminte, iar cea cu bunuri electrocasnice era sadisfacatoare (multi romani care calatoreau in URSS inainte si imediat dupa 1990 isi achizitionau diferite aparate electrocasnice)

[Florinvs]

Atitudinea conducerii Romaniei fata de Basarabia, dupa 1945, cuprinde doua perioade distincte:
-anii 50', cand Romania fiind total dependenta de URSS, problema Basarabiei era una "tabu"", iar pozitia conducerii de atunci a Romaniei era una total subordonata URSS;

-PERIOADA 1960-1990.
Dupa ce in anul 1958 conducerea de atunci a Romaniei (Gheorghe Gheorghiu Dej cu ajutorul lui Emil Bodnaras) l-au convins pe Nikita Hrusciov sa retraga trupele sovietice din Romania, se initiaza o politica de distantare fata de URSS, care culmineaza cu "Declaratia din aprilie"" (1964).
In scrierile unor istorici si in manualele scolare apare formularea corecta ""in urma notelor ultimative prezentate de URSS...."", apar lucrari stiintifice care trateaza corect istoria Basarabiei.
Academia Romana publica "note"" a lui Karl Marx prin care se condamna anexarea Basarabiei de catre Imperiul Tarist in 1812, intr-un discurs din 1965 Nicolae Ceausescu citeaza "note"" a lui Friederich Engels in care de asemenea se condamna anexiunea tarista din 1812, iar in 1966, intr-un alt discurs, condamna apelurile facute de Partidul Comunist Roman din perioada interbelica prin care se "cerea"" anexarea Basarabiei la URSS.
Dupa "Primavara de la Praga"" din 1968- in care Romania este singura tara membra a Tratatului de la Varsovia ce refuza sa participe la interventia militara din Cehoslovacia- relatiile romano-sovietice se racesc.
In 1976 Nicolae Ceausescu este primul sef de stat roman ce viziteaza Basarabia dupa 1945.
Insa, aceste discutii despre Basarabia erau numai la nivel istoric si stiintific, necostituind nicioadata un subiect de negocieri diplomatice serioase intre Romania si URSS!
La ultimul congres al PCR din noiembrie 1989 Nicolae Ceausescu condamna public si cere anularea consecintelor pactului Ribentrop-Molotov!

[Florinvs]

DEsi incepand din anii 60'' majoritatea populatiei din Basarabia si nordul Bucovinei se ïmpacasera"- de voie, de nevoie cu regimul sovietic, (viata trebuia sa mearga inainte!), totusi actele de rezistenta- din partea unor oameni curajosi si patrioti nu au lipsit!
Amintesc doar cate dintre ele:

-In 1972 Valeriu Graur (care lucra la Institutul pedagogic din Tiraspol) realizeaza, impreuna cu Gheorghe Ghimpu), un document cu privire la situatia romanilor basarabeni. Este condamnat la 4 ani de inchisoare;

-in 1969 se infiinteaza "Frontul National Patriotic", de catre Alexandru Usatiuc si altii. In 1972 , impresionat de atitudinea lui Nicolae Ceausescu din timpul "primaverii de la Praga", intocmeste o scrisoare, in care prezinta politica de deznationalizare a romanilor din Basarabia. Scrisoarea o prezinta autoritatilor romane, si aceasta ajunge la Ion Stanescu, pe atunci seful securitatii romane. Acesta face cea mai mare greseala a carierei sale, si aprecind in mod eronat ca respectiva scrisoare este o inscenare pusa la cale de KGB (pentru a testa loialitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia), il informeaza pe Iuri Andropov (seful de atunci al KGB) despre continutul scrisorii! Ca urmare, Alexandru Usatiuc este condamnat la doi ani de inchisoare si 5 ani de exil, la Tiumen (in Siberia)

-Mihai Morosanu protesteaza impotriva intentiilor autoritatilor locale din Chisinau de a muta statuia lui Stefan cel Mare.

Dupa venirea la conducerea URSS in 1985 a lui MIhail Gorbaciov, cu politica sa de "glasnost"" si ""pere"stroika"', sentimentele nationale din republicile unionale, care fusesera inabusita timp de decenii, se manifesta pregnant, iar diversele conflicte mocnite rabufnesc cu brutalitate!
In 1986 se constituie ""Miscarea pentru sustinerea restructurarii din Moldova"", devenita apoi ""Frontul popular din Moldova"", pana in 1988 aflat in ilegalitate.
In martie 1989, au loc ample proteste la Chisinau, iar in Letonia este editata revista "Glasul"", cu alfabet latin, de catre Leonida Lari si alti colaboratori;
"Frontul popular din Moldova"" cere, in revista ""Literatura si Arta"": suveranitatea republicii, declararea limbii romane ca limba de stat, trecerea la alfabetul latin si adoptarea tricolorului ca drapel de stat.
In urma "Marii Adunari Nationale"de la Chisinau, din ziua de 27 august 1989, la care au participat cca 700.000 de oameni, trei zile mai tarziu "Sovietul Suprem"" a republicii este obligat sa declare limba romana ca limba de stat.
La 7 noiembrie 1989 patriotii moldoveni impiedica desfasurarea parazii armatei rosii. Au urmat evenimente controversate, si inciendierea ministerului de interne de la Chisinau.
Din pacate atunci la conducerea MInisterului de Interne se afla un personaj- pe nume Vladimir Voronin- care a dat dovada de o prostie mai rar intalnita! Desi primisera informatii ca cetatenii demonstreaza pasnic, si doleantele lor sunt intemeiate, in loc sa-si protejeze cadrele de militie, el a decis sa reactioneze in forta, trimitandu-si cadrele din subordine sa disperseze manifestantii prin forta! In aceste conditii, si manifestantii reactioneaza violent, ajungandu-se la confruntari cu fortele de ordine!
In urma acestor evenimente, primul secretar al republicii Simeon Grossu este inlocuit cu Petru C. Lucinschi.
In martie 1990 au loc primele alegeri libere, castigate de ""FRontul Popular Moldovenesc"".
La 27 aprilie 1990 tricolorul este adoptat ca drapel de stat, iar primul "pod de flori"" este organizat in luna urmatoare.
La 23 iunie 1990 este adoptata "DEclaratia de suveranitate"" a Republicii Moldova. Dupa aceasta, conducerea URSS decide, in august 1990, ca teritoriul din stanga Nistrului sa fie organizat intr-o "republica autonoma"", lucru care va constitui una din premizele declansarii razboiului din Transnistria.
La 3 septembrie 1990 Mircea Snegur este numit presedinte al RSS Moldovenesti, iar Mircea Druc prim-ministru.
La 16 decembrie 1990 are loc ce-a de-a doua "Mare Adunare Nationala"de la Chisinau, cu participarea a cca 800.000 de oameni.
Moldova boicoteaza referendumul unional propus de Mihail Gorbaciov la inceputul anului 1991.
La 27 martie 1991, pentru prima data dupa 50 de ani, se sarbatoreste UNirea Basarabiei cu Romania din 1918.
La 27 august 1991 se proclama independenta de stat a Republicii Moldova, recunoscuta in acceiasi zi de Romania, dar nu si de conducerea URSS, care äprinde fitilul ce declanseaza razboiul din Transnistria.
In septembrie 1991 guvernul moldovenesc preia controlul asupra punctelor vamale, structurilor KGB si incepe constituirea armatei nationale.

Multi sustin ca atunci s-a ratat un moment favorabil pentru realizarea Unirii! Mircea Druc sustine ca daca ar mai fi ramas macar o luna prim-ministru, ar fi reusit sa realizeze unirea! Intradevar, atunci era o adevarata ëferfescenta in privinta relatiilor moldo-romane, constiinta nationala a romanilor din Basarabia se afirma din plin, insa pasi practici, concreti in acest sens se realizau mai greu!
In primul rand, dependenta energetica aproape completa a Moldovei de Rusia, legaturile comerciale si piata de desfacere a produselor agricole moldovenesti era orientata tot spre Rusia. Apoi mentalitatea de decenii, formata in spiritul colosului sovietic, dar si anumite disensiuni intre liderii de atunci a Moldovei (poate si o prea mare slabiciune a presedintelui Snegur), faceau realizarea unirii atunci mai dificila decat ceea ce se vedea in euforia "podurilor de flori""!
Totusi, la un moment dat, Mircea Snegur s-a aratat dispus sa organizeze un referendum, in care populatia sa decida daca doreste sau nu unirea cu Romania!

[Florinvs]

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=D8jmXFDBiTk

"Realizarile" de dupa 1990!

[Noiembrie]

Ce a fost in vremea ceausestilor a fost o porcarie, ce traim acum e tot o porcarie, ce va urma?!?