Teologia ortodoxa (patristica, academica) si stiinta (paradigma stiintifica actuala)

[Eugen7]

În prealabil postat de iuliu46

Eu imi pot imagina un univers creeat din nimic, care are in jurul lui nimic etc.

Consider ca ai o imaginatie de invidiat
din moment ce creierul uman... mintea noastra in componenta rationala nu poate "procesa" cognitiv decat obiecte fizice ce au o existeta spatio-temporala (mecanisme cauza efect specifice). (Consider adecvat sa nu intram in discutii in ceea ce priveste obiectele matematice, realitaeta matematica...).

Cand spui "in jur"... vorbesti deja de spatiu...
Ce este spatiul? Ce este timpul? Cum poti dumneata "trece" cu mintea rationala dincolo de momentul de inceput al creatiei (dincolo de Big Bang)?

Poate ne oferi mai multe informatii folositoare si pentru un ins ca mine care nu poate asta si care considera ca doar cunoasterea (cognitia) duhovniceasca specifica intelectului uman poate patrunde (in conlucrare cu harul Duhului Sfant) dincolo de... limitele cognitive intelectuale rationale umane, precum momentul de inceput al creatiei (Big bang), sau cauza care ne face oameni (cauza constiintei umane).

În prealabil postat de iuliu46

Problema este ca daca Dumnezeu a intervenit in orice fel pentru a manipula evolutia vietii ar trebui sa cercetam acest lucru, si deci Intelligent Design ramane singura optiune pe care o avem.

Sunt de parere ca modul in care Dumnezeu a creat si proniaza creatia precum si hristocentrismul atat cel al creatiei cat mai ales cel antropologic, sunt tainice... cu neputinta de inteles filozofic si imposibil de cercetat stiintific intrucat nu fac parte din domeniul fizic (epistemologie).
Lucrurile duhovnicesti se inteleg duhovniceste (gnoseologia teologica fiind adecvata, apofatismul de grade superioare, mistica fiind elocventa in acest sens).

Oare nu cumva trebuie sa ne smerim si sa incetam sa mai vedem pronia lui Dumnezeu si hritocentrismul creatiei intr-un mod determinist mecanicist, adaptiv...
Dumnezeu nu este ca un sofer care conduce masina (universul si omul) catre destinatia dorita... in ciuda tuturor obstacolelor.
"Gandurile mele nu sunt ca gandurile voastre... cat sunt de departe cerurile de pamant asa sunt de departe gandurile mele de ale voastre" (Isaia).

Oare chiar nu vedem ca stiinta (paradigma stiintifica contemporana, inclusiv evolutionismul biologic al lui darwin) nu micsoreaza taina existentei umane si a universului, cu atat mai mult nu poate contesta Evanghelia?
Dimpotriva... ne minunam si spunem precum psalmistul "Doamne Tu toate cu intelepciune le-ai facut" ... "inalta este stiinta Ta, este mai inalta de mine si nu o pot ajunge".

Doamne ajuta.

[iuliu46]

În prealabil postat de Eugen7

Consider ca ai o imaginatie de invidiat
din moment ce creierul uman... mintea noastra in componenta rationala nu poate "procesa" cognitiv decat obiecte fizice ce au o existeta spatio-temporala (mecanisme cauza efect specifice). (Consider adecvat sa nu intram in discutii in ceea ce priveste obiectele matematice, realitaeta matematica...).

Cand spui "in jur"... vorbesti deja de spatiu...
Ce este spatiul? Ce este timpul? Cum poti dumneata "trece" cu mintea rationala dincolo de momentul de inceput al creatiei (dincolo de Big Bang)?

Poate ne oferi mai multe informatii folositoare si pentru un ins ca mine care nu poate asta si care considera ca doar cunoasterea (cognitia) duhovniceasca specifica intelectului uman poate patrunde (in conlucrare cu harul Duhului Sfant) dincolo de... limitele cognitive intelectuale rationale umane, precum momentul de inceput al creatiei (Big bang), sau cauza care ne face oameni (cauza constiintei umane).

Nu e o imaginatie de invidiat.Eu sincer nu inteleg cum nu pot altii vedea lucrul asta. Poate ca m-am jucat eu la computer prea mult, dar de cate ori o faceam ma intrebam cum ar privi avatarul ala lumea in care traieste daca ar fi o fiinta inteligenta. Ar sti el ca e o "fiinta matematica" sau ca traieste in "realitatea matematica" asa cum ii spui tu ? Sau ar gandi exact la fel ca noi, pentru el tot ce se afla in lumea aceea este real si nu e nimic in afara lumii aceleia. (desigur asta depinde si de calitatea simularii )
Apoi universul in care el traieste este limitat, este atat cat l-a creeat cel care a facut jocul. Iar in afara lui nu exista nimic. Cineva poate creea un univers care se extinde in nimic pe aceeasi baza. De fapt universul se extinde ca informatie intr-un alt univers ( al nostru ) dar din punctul de vedere al avatarului din joc nu exista nimic in afara universului lui si totusi universul se extinde. La fel si la noi, nu exista nimic in afara universului nostru pentru ca Dumnezeu nu a creeat nimic, a creeat doar un univers care se extinde. Probabil toata informatia este stocata la Dumnezeu intr-un fel sau altul, nu merg asa departe cu imaginatia si in nici un caz nu cred ca El foloseste un computer. Dar computerul si jocul e un exemplu surogat pe care cu putina imaginatie oricine il poate folosi ca sa inteleaga cate ceva din ce explica oamenii de stiinta. De multe ori am impresia ca nici ei nu inteleg ce spun.
La fel e si cu anii, faci o simulare si lasi 1 miliard de ani sa treaca intr-o zi.

În prealabil postat de Eugen7

Sunt de parere ca modul in care Dumnezeu a creat si proniaza creatia precum si hristocentrismul atat cel al creatiei cat mai ales cel antropologic, sunt tainice... cu neputinta de inteles filozofic si imposibil de cercetat stiintific intrucat nu fac parte din domeniul fizic (epistemologie).
Lucrurile duhovnicesti se inteleg duhovniceste (gnoseologia teologica fiind adecvata, apofatismul de grade superioare, mistica fiind elocventa in acest sens).

Oare nu cumva trebuie sa ne smerim si sa incetam sa mai vedem pronia lui Dumnezeu si hritocentrismul creatiei intr-un mod determinist mecanicist, adaptiv...
Dumnezeu nu este ca un sofer care conduce masina (universul si omul) catre destinatia dorita... in ciuda tuturor obstacolelor.
"Gandurile mele nu sunt ca gandurile voastre... cat sunt de departe cerurile de pamant asa sunt de departe gandurile mele de ale voastre" (Isaia).

Oare chiar nu vedem ca stiinta (paradigma stiintifica contemporana, inclusiv evolutionismul biologic al lui darwin) nu micsoreaza taina existentei umane si a universului, cu atat mai mult nu poate contesta Evanghelia?
Dimpotriva... ne minunam si spunem precum psalmistul "Doamne Tu toate cu intelepciune le-ai facut" ... "inalta este stiinta Ta, este mai inalta de mine si nu o pot ajunge".

Doamne ajuta.

Asta ce spui tu este numai o parere. Ideea ca Dumnezeu nu intervine in creatie sau o face intr-un mod tainic serveste de minune ateilor care nu uita sa aminteasca de fiecare data ca oamenii ca tine bat campii. Problema este ca daca chiar am vrea sa aflam adevarul ar trebui sa investigam, luand in calcul posibilitatea existentei lui Dumnezeu si a altor cauze de genul E.T. pentru cei care cred in lucrurile astea. Ca fiecare are o parere despre cum lucreaza Dumnezeu asta e partea a doua, dar nu inseamna ca cine nu e de acord cu mine nu face stiinta.

[AlinB]

În prealabil postat de Eugen7

Oare chiar nu vedem ca stiinta (paradigma stiintifica contemporana, inclusiv evolutionismul biologic al lui darwin) nu micsoreaza taina existentei umane si a universului, cu atat mai mult nu poate contesta Evanghelia?

Gresit.
Paradigma filosofica dupa care ghideaza multi pretinsi oameni de stiinta (evolutionisti inclusiv sau mai ales), este aceea ca "de ce sa introducem un factor atat de complicat si ne-falsifiabil ca Dumnezeu in procesul aparitiei Universului, cand putem gasi explicatii mai simple si falsifiabile.

Cu alte cuvinte "taina" incearca a fi redusa la un proces cvasi-aleator, fara o cauza sau scop superior unui banal proces fizico-chimic.

Evanghelia nu este contestata pentru ca nu este luata in calcul, asa cum din punctul lor de vedere nu pot contesta ..o poezie sau un tablou - adica pentru ei, aceste aspecte tin de subiectivismul si creativitatea umana.