Casatoria cu o persoana divortata

[cezar_ioan]

În prealabil postat de adam000

Eu puneam problema invers: Divortezi de om ca sa pastrezi Viata? ;-|

Exclus, dacă eşti mădular al Bisericii şi faci parte din "un singur trup". Căci nu poţi fi parte decât dacă eşti în întreg. Iar Dumnezeu nu des-parte ceea ce a unit. A făcut-o cu sila? A făcut-o încălcînd libera ta alegere?

Nu divorţezi, ci înveţi. Deprinzi răbdarea, dezvolţi abilităţi care, semn că nu le ai, deocamdată te fac să te crezi bun înaintea lui Dumnezeu iar pe soţ îl vezi ca fiind rău. Dacă el urăşte Biserica, în loc să plângi şi să te rogi pentru necazul lui, tu îl urăşti pe el la rândul tău. Arătînd prin aceasta cât eşti, omule, de vrednic înaintea Domnului.
Te foloseşti de necazuri pentru a înainta duhovniceşte şi nu divorţezi. Te mai cureţi de păcate, prin acceptarea cu bucurie creştină a suferinţei. Deprinzi smerita cugetare şi alte virtuţi.
Iar dacă preţuieşti mai mult altceva decât acestea, dacă acestea îţi par secundare iar nu esenţiale, ce să zic... Nimic altceva decât am scris mai sus.