Articolele de pe site - pe cine reprezinta si ce scop au?

[sophia]

Am citit astazi doua articole care sunt afisate pe prima pagina.
Unul este scris de Arhim. Siluan Visan, altul de un necunoscut (Paul Curca).
Si stau acum si ma intreb ce vor autorii sa spuna cu ele si pe cine reprezinta.
Primul este o predica probabil. Sau ma rog, este o scriere teologica adresata credinciosilor.
Dar asta aflam din oarecum din continut. Titlul articolului m-a facut curioasa sa-l citesc "Inainte de Hristos si dupa Hristos". Ma gandeam ca se refera la ceva istoric, la cele doua peoci, poate la ce credinta a fost inainte de Hristos si ce a adus El nou. Nimic din toate astea.
Se vorbeste despre moarte si minunile lui Hristos.
Eu una in primul rand nu am inteles si nu sunt de acord cu simbolistica folosita acolo si pe urma ma simt ranita in calitate de crestin muritor.
Pur si simplu autorul amesteca niste lucruri: sentimente omenesti, simboluri, pilde si minuni dumnezeiesti. Moarte, viata, durere, bucurie, sculare din morti.

Pare ca autorul nu intelege sau nu accepta durerea mortii si considera ca daca plangem dupa cei dragi morti, nu mai iubim pe Hristos. Cam asa ceva se intelege. Moartea e viata si invers si simboluri din astea.

Acum stau si ma intreb in general si la articolele acestea si la predicile din biserici: autorii acestia stiu cui i se adreseaza? Ce asteapta de la ei? Ce nivel de credinta isi inchipuie ei ca au oamenii si de unde trebuie sa-l aibe?

De multe ori suntem priviti de la o inaltime atat de mare, ca nici nu mai suntem luati in seama.
Oare un preot nu plange cand ii moare mama sau tata, sau alta persoana draga si o duce la cimitir? Ce are asta cu credinta?
(As vrea si spun ca ma deranjeaza si vesnica fraza "nimic nu este mai dureros ca moartea copilului pentru un parinte. Ca si cum poti compara dureri intre ele, ca si cum moartea parintilor sau a altei persoane dragi nu este la fel de dureroasa).

Moartea este explicata adesea in credinta si nu intru in detalii de simbolistica. Vreau numai sa spun ca pentru noi oamenii moartea are (si) o alta conotatie: despartirea de lume, de cei dragi. De asta plangem. Pentru ca nu-i vom mai vedea niciodata. Ne este frica de moarte pentru ca ne despartim de cei dragi, de lume si ...mai ales pentru ca nu suntem pregatitit. De la o anumita varsta, sau la o boala grea, in faza terminala, omul este deja pregatit si isi doreste eliberarea de aceasta lume.
Dar noi nu stim cum este dincolo. Inca nu s-a intors nimeni sa ne spuna cum este si daca ii vom revedea pe cei dragi. Noi asa credem si speram.
Este un necunoscut pentru noi.

Si problema nu este lipsa de credinta, sau frica de Hristos, ci faptul ca este ceva necunoscut pentru noi. Noi nu stim doar ca plecam de aici. Dar nu stim cum este dincolo, si mai ales unde ajungem. Da, ne-ar place sa ne reintalnim cu totii in Rai si sa fim cu Hristos.

Este dat acolo in articol o pilda in care Iisus invie copilul mort al unei mame care il plange. Eu nu inteleg explicatia data acestei invieri. Motivul invierii tanarului.
Durerea mortii, bucuria vietii cu Hristos. Care este legatura?

Poate ca ar trebui ca cei care scriu articole sa-si defineasca mai intai cui se adreseaza. Pentru ca una este sa te adresezi crestinilor, poporului si alta in facultatea de teologie, sau intr-un sinod.
Si apoi sa respecte si sentimentele oamenilor.

http://www.crestinortodox.ro/sarbato...os-142171.html

(articolul cu pricina)

Al doilea articol are titlul "Cerintele credinciosilor" si se bazeaza pe o discutie de la TV in care o doamna psiholog este revoltata de unele practici din biserica, in speta botezul pruncilor prin afundare. (Iar psiholog versus preot)
Si de acolo ajunge la concluzia ca vai oamenii cer prea mult, iar preotul a ajuns prestator de servicii bisericesti.

Ca avem pretentii deplasate ca preotul sa se adapteze cerintelor noastre.

In primul rand ca in cea mai mare parte nu este adevarat. Cei mai multi respectam ceea ce face preotul. Or fi si unii care nu respecat si au alte cerinte.
Dar acestia nu stiu anumite lucruri si trebuie invatati, lamuriti.

Pai prima cerinta a credinciosilor este cateheza si invatatura de la preot. Sa li se explice lucruri, sa li se raspunda la anumite intrebari. Si acesti nu nu vor, nu au timp, rabdare, sau stiu eu.

Daca macar inainte de aceste mari evenimente: Botez, Cununie, Inmormantare etc. oamenii ar avea o discutie cu preotul sa fie lamuriti, altfel ar sta lucrurile. De asta imi place cum se face la catolici: se fac sedinte obligatorii de pregatire pentru cununie, pentru botez. Am inteles ca la botez trebuie sa faca si nasii aceasta pregatire, ca sa inteleaga unele lucruri.

Revenind la cazul in sine cu botezul bebelusilor, eu nu stiu cum se facea inainte, acum 2000 ani. Se botezau bebelusi in primul rand, sau numai maturi?
Si cum se facea.
Pe urma astazi am vazut ca unii preoti mai in varsta stiu niste tehnici speciale, prin care astupa ina celasi timp cu degetele gura, nasul si urechile copilului. Altii nu stiu si nici nu au curaj sa scufunde copilul cu totul in apa, fac dupa cum pot. Si si asa pentru copil este un soc sa se vada deodata in apa pana peste cap. Si inca de trei ori. De aia si urla.
Nici noua ca maturi nu ne place sa fim bagati deodata cu capul in apa, pe neasteptate.

Nu e vorba sa nu acceptam niste traditii, sau sa avem pretentii. Dar mai intai sa intelegem rostul si semnificatia si mai apoi trebuie tinut seama si probleme de siguranta. E vorba de bebelusi. Si daca preotul este priceput si stie sa faca, atunci nu sunt probleme.

Tot timpul este uitat omul in aceste discutii. Nu se cere nimic special de la preoti. Dar si ei sunt oameni si noi si trebuie sa nu uitam acest lucru si sa tinem seama de el. Atat.
Da, in biserica Dumnezeu ne ocroteste. Dar sa nu uitam ca si lui Petru i-a fost frica sa calce pe apa sa ajunga la Iisus. Pentru ca era om. L-a iubit Petru si a ramas cu El si l-a urmat. Dar a avut si spaimele lui, pentru el era un om, iar Iisus avea partea dumnezeieasca in el, puterile deosebite.
Si asa cum a fost Petru, si Toma si altii, Dumnezeu i-a iubit. Si a venit El catre ei, i-a invatat, i-a lamurit, i-a luat de mana.
Iar noi azi suntem la 2000 de ani distanta de ei. Si ni se cere pana la urma mult mai mult decat cerem noi.

http://www.crestinortodox.ro/religie...or-127322.html

De ce sa scriem atat de rautacios la adresa oamenilor?

P.S. Eu consider ca aceste articole de pe site ar trebui sa aibe rolul de cateheza, de explicare a unor lucruri si de raspuns la multimea de intrebari si nelamuriri de pe forum si din viata de zi cu zi. Caci nu avem unde sa intrebam.
Si unii mai suntem si nasi si avem rapsunderea si pentru educarea religioasa a altora.
Ca e vorba de spalat sau nu in zi de sarbatoare, sau daca e cu cruce neagra sau rosie, sau ce se face la slujba cutare, sau la botez, la cununie, ce sa facem la parastas, etc. trebuie sa lw aflam de undeva.
De unde pretentia ca trebuie sa stim totul in credinta, asa cum se scrie in articole?
Fiecare din noi trebuie sa invatam si sa putem si noi invata pe altii. Judecatile rautacioase nu-si au locul in ortodoxie.
Nimeni nu este mai grozav.

[sophia]

Alt articol ciudat:

http://www.crestinortodox.ro/editori...te-120731.html

(Sanatatea mai buna decat toate?)

[Lady Brightside]

Ce vi se pare ciudat la articol, sophia?
Autorul porneste cu titlul de la o premisa, care in text o detaliaza si "verifica", nu vrea sa spuna direct asta.

[sophia]

Pai tocmai premisa este incorecta.
Cum sa spui ca sanatatea trupeasca nu este buna, sau ca nu trebuie sa ne rugam pentru ea si sa ne-o dorim? Asa scrie acolo.
Sunt trei feluri de sanatate de fapt si nu doua, de care trebuie sa tinem cont si care sunt toate trei la fel de importante: cea trupeasca, cea sufleteasca si cea duhovniceasca (daca totusi credinta poate fi numita astfel).
Ele nu se pot desparti. Dumnezeu ne-a facut ca un tot unitar.
Si daca una lipseste sau este fragila, nu mai functioneaza nici celelalte si deci nici intregul.


In alta ordine de idei ma deranjeaza ca ca articolele astea sunt numai de critica si negativism la adresa oamenilor. Ca omul nu este bun (niciodata si de nici un fel), aia nu e bine, ca aia nu trebuie sa facem etc.
As vrea si eu sa citesc macar un singur articol in care sa se gaseasca si partile bune ale omenescului, sa ne incurajeze putin. Sau macar sa se dea solutii practice la intrebarile si framantarile noastre.

Si cred ca a venit clipa ultimei mele postari,ca sa ma tin de cuvant cu privire la ce am promis.Articolele de pe site reprezinta teoria,partea teoretica,exprimata intr-un limbaj elevat si erudit.Forumul este partea practica,crampeiul de viata reala si cata legatura exista intre teorie si practica tine de realismul judecatii fiecaruia.Articolele de pe site exprima opiniile unor oameni care reprezinta un anumit segment,superior as spune(cel putin din perspectiva exprimarii si conceptiilor,in rest Dumnezeu stie mai bine starea launtrica a fiecaruia)din arealul credinciosilor.Forumul este partea mai populara,cu nevoi mai pragmatice si mai simple sa spunem.Aceasta categorie nu asteapta de la prima lectii complexe ci explicatii simple,la obiect,foarte clare,care sa-i ajute intr-o epoca a pragmatismului,tehnicii si vitezei.Oamenii acestia nu traiesc in pustiu,precum un avva,si sunt mici sanse,pentru marea majoritate,sa ajunga asa ceva.Poti sa le postezi cate citate vrei,cate articole vrei,daca nu reusesti sa traduci totul in intelegerea lor si la nevoile lor atunci ai ratat baza comunicarii si vei posta excelente articole pt cunoscatori si mari enigme pt majoritatea credinciosilor.Deseori ne place sa ne auzim vorbind,suntem indragostiti de propriul discurs,cuvinte mari si pilde mari si uitam ca realitatea este mult mai dura sa spunem,putini oameni au chiar timpul si posibilitatea sa studieze intens.Le poti cere multe dar trebuie sa intelegi si cat pot ei realist altfel tii lectii de morala unuia care se ineaca.Cel care posteaza un articol este un formator de opinie si trebuie sa stie la ce fel de public se adreseaza si aici cred ca este marea problema.Este o mare diferenta intre nivelul articolelor si problemele care-i framanta pe oameni.Primele sunt frumoase dar nu toti le vor intelege intr-o perioada cand catehizarea este la pamant,notiuni elementare sunt necunoscute.Bineinteles ca un forum sau un site nu pot compensa pe deplin neajunsurile din viata reala dar pot ajuta daca identifica corect felul publicului la care se adreseaza.

Forumul este o secventa a vietii,cum ajunge ea sa fie in acord cu teoria asta este o discutie dar trebuie sa se inteleaga ca in ziua de azi oamenii au o nevoie disperata de doua lucruri:catehizare metodica si puterea exemplului,daca acestea doua sunt deficitare atunci este un razboi duhovnicesc deja pierdut.Oamenii de azi simt o nevoie semnificativa de comunicare,sa fie intelesi si ajutati,intr-un timp al singuratatilor colective,cand toata comunicarea este in viteza si superficiala.Traim timpuri foarte dificile,dure,trebuie sa gasesti cele mai inteligente moduri de comunicare ca sa nu vorbesti doar pt tine.Personal sunt un sceptic al reusitei comunicarii in lumea virtuala,saraceste mult din umanitatea noastra,de multe ori ne transforma in ce nu suntem.Insa cand ne intalnim cu info superioare avem si noi datoria sa ne luptam sa le intelegem,mai departe de prima lectura,sa transpiram putin cum se spune.Practic sunt doua drumuri care trebuie sa se intalneasca,al comunicarii si al intelegerii,si fiecare are pasii lui de facut.Cred ca identificarea unui mod interactiv de comentare al articolelor intre autor si cititori,pe forum,ar ajuta mult,momentan sunt doua lumi diferite dar cred ca prezenta autorilor de articole pe forum si discutiile cu cititorii,cand se poate,ar ajuta si nu ar mai fi sentimentul a doua lumi.

Lumea virtuala nu este o lume de ingeri si sfinti,de multe ori este exact opusul si trebuie sa stai sa te gandesti bine ce asteptari ai de la ea si ce iti doresti,ca sa vezi clar ce ai de facut.Daca te ajuta cu ceva in viata ta de credinta atunci merita sa o vizitezi din cand in cand dar daca te tarasete incet-incet intr-un lumesc la fel ca si lumescu in care traiesti atunci este momentul sa-ti pui intrebari si sa analizezi ce ai de facut.Este o lume destul de periculoasa,cu multe capcane,tentatii si tulburari,trebuie sa iti stabilesti clar ce vrei de la ea.Eu sper ca efortul celor care mentin acest site sa fie rasplatit printr-o frumoasa simbioza cu cei care il viziteaza,atunci si-a atins menirea lui,altfel va fi un loc ca oricare altul,cu bune si rele,dar fara o evolutie ascendenta.Insa asta este parte de apreciere care nu imi revine mie ci celor care si-au facut o anumita strategie pentru acest site,scopul existentei lui.In rest,ca si in viata,si aici suntem oameni de toate felurile si categoriile,o imagine vie a lumii in care traim,cu bune si rele si sa ne dea Dumnezeu la toti gandul cel bun,rugaciunea smerita si dragostea fata de aproape.Numai bine tuturor.

[AlinB]

Pelerin, vad ca ti-ai restrictionat mesajele private.
Mai reconsidera chestia cu 1000, macar cat mai stau si eu pe aici.
Stiu, sunt narcisist :))

Din câte îl ştiu eu pe Pelerin, se va ţine de cuvânt.
Numai bine Pelerin, Domnul să-ţi călăuzească paşii spre Împărăţia Sa.

[AlinB]

O spui ca si cand rasufli usurat ca ar fi plecat :)

Eu reţin că nu am avut nici o discuţie directă cu Pelerin şi mi-a fost un user drag. Tu crezi ce vrei. :)

[cristiboss56]

În prealabil postat de ovidiu b.

Pelerin şi mi-a fost un user drag.

Nu este un user , ci un suflet MARE , care mi-a daruit una din cele mai frumoase Icoane ale Maicii Domnului , ale Domnului nostru Iisus Hristos , si nu in ultimul rand , zeci de carti Ortodoxe de mare folos !
A donat Bisericii Sfantului Mercurie , zeci de carti din Sfintii Parinti si nu numai !
Un OM adevarat si cu siguranta mai ORTODOX decat multi din cei de aici !
Sa traiesti prietene !