Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[tot-Laurentiu]

Nu sunt antagonisme, sunt descoperiri ale Duhului Sfânt!

Ca să poţi să înţelegi doctrina trebuie să cunoşti istoria Bisericii.
Îţi recomand această carte:
http://www.agaton.ro/produs/763/erez...ileniului-trei

Vezi aici despre cele 6 feluri de ispitiri:
http://www.youtube.com/watch?v=vjX2JCnmTo4#t=60

[florin.oltean75]

În prealabil postat de tot-Laurentiu

Nu sunt antagonisme, sunt descoperiri ale Duhului Sfânt!

Ca să poţi să înţelegi doctrina trebuie să cunoşti istoria Bisericii.
Îţi recomand această carte:
http://www.agaton.ro/produs/763/erez...ileniului-trei

Vezi aici despre cele 6 feluri de ispitiri:
http://www.youtube.com/watch?v=vjX2JCnmTo4#t=60

Sunt intradevar descoperiri ale Duhului!

Ipostasele nu sunt antagonice in modul in care exista, ci sunt evident antagonice in modul cum este exprimata fiintarea lor.

Si sunt antagonice in forma de exprimare pentru a genera un plus cognitiv de mare profunzime.

"unite si despartite in acelasi timp" (unite fara confundare si despartite fara despreunare)

sau / "interpatrunse fara confundare"

Cum se explica aceasta in crestinism?

[freehugs]

Multumesc Florin inca o data pentru rabdarea cu care scrii.
Cei care cauta cu adevarat au trebuinta de cele scrise de tine, ceilalti:vanare de vant.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de freehugs

Multumesc Florin inca o data pentru rabdarea cu care scrii.
Cei care cauta cu adevarat au trebuinta de cele scrise de tine, ceilalti:vanare de vant.

Fiecare cauta in felul sau,
fiecare incearca sa priceapa dupa puterile sale.

Important este sa nu incetam niciodata sa cautam,
chiar si atunci cand credem ca L-am gasit pe Dumnezeu,
chiar si atunci cand deja suntem adanciti in El.

"Cautarea" este starea dintai,
caci iubirea cauta pururea pe cel ce-l iubeste.


Sensul profund al existentei noastre nu este "salvarea", ci desavarsirea.

Asa cum Tatal nostru in ceruri este.

Nu ni se cere putin lucru, insa nici ceva imposibil.

Cu credinta, intelegere si rugaciune toate sunt posibile.

[florin.oltean75]

Budismul, spre deosebire de crestinism, ofera o harta psihologica, repere precise care indica unde ne aflam cu lucrarea si ce fel de virtuti cultivam.

Una din cele mai cunoscute lucrari in acest sens este cea a lui Atisha (980-1054) - Lamrim.

Cand lucram anumite virtuti acestea pot sa aiba in background doar doua feluri de motivatii, pot fi alimentate din doua izvoare de gandire - constientizate sau nu:

1. "Cum sa-mi fie mie bine" - si atunci ne aflam in micul vehicul.

2. "Cum sa le fie bine celorlalti" - si atunci ne aflam in marele vehicul.


Este bine sa constientizam cu ce motivatie ne adancim in rugaciune, cu ce motivatie lucram faptele bune.

În prealabil postat de florin.oltean75

Budismul, spre deosebire de crestinism, ofera o harta psihologica, repere precise care indica unde ne aflam cu lucrarea si ce fel de virtuti cultivam.

Una din cele mai cunoscute lucrari in acest sens este cea a lui Atisha (980-1054) - Lamrim.

Cand lucram anumite virtuti acestea pot sa aiba in background doar doua feluri de motivatii, pot fi alimentate din doua izvoare de gandire - constientizate sau nu:

1. "Cum sa-mi fie mie bine" - si atunci ne aflam in micul vehicul.

2. "Cum sa le fie bine celorlalti" - si atunci ne aflam in marele vehicul.


Este bine sa constientizam cu ce motivatie ne adancim in rugaciune, cu ce motivatie lucram faptele bune.

Pe noi, crestinii, ne intereseaza cum sa ne asemanam cu Acela Care s-a rastignit pentru noi. Cand spunem rugaciunea ,,Tatal nostru'', suntem nevoiti sa ne gandim si la noi insine si la altii, caci ne rugam sa ne ierte pacatele personale, dar si pe ale altora. Ne rugam sa ne ierte ,,precum iertam si noi gresitilor nostri'', adica ne angajam sa iertam si noi.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de antoniap

Pe noi, crestinii, ne intereseaza cum sa ne asemanam cu Acela Care s-a rastignit pentru noi. Cand spunem rugaciunea ,,Tatal nostru'', suntem nevoiti sa ne gandim si la noi insine si la altii, caci ne rugam sa ne ierte pacatele personale, dar si pe ale altora. Ne rugam sa ne ierte ,,precum iertam si noi gresitilor nostri'', adica ne angajam sa iertam si noi.

Pentru ca este formulata la plural, "Tatal nostru" este o rugaciune care - daca este sa facem o paralela cu budismul - din punct de vedere psihologic apartine "Marelui Vehicul". In aceasta rugaciune mintea celui care se roaga cuprinde toti oamenii, fara deosebire, fara preferinte, cu iertare si purtare de grija.

Sunt insa si rugaciuni care se refera strict la persoana intai singular.

Important este sa constientizam cand suntem in "Micul Vehicul" si cand suntem in "Marele Vehicul" iar progresiv, pe masura ce ne intarim in cele duhovnicesti, sa mutam mintea cu totul in "Marele Vehicul" - orice fapta sa urmareasca purtarea de grija a tuturor fiintelor. Astfel ne asemanam cu Acela.