![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Ok incep sa cred din ce in ce mai mult ca tu faci misto. Alta varianta nu vad :))
|
|
#2
|
|||
|
|||
|
Si o sa tot faca atat timp cat se gasesc unii sa-l ia in serios :)
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Florin, cred sincer ca Tesla a fost mai mare decit Einstein. Daca tu ai alt nume, ok, adu argumentele.
|
|
#4
|
|||
|
|||
|
Newton n-a fost rau, analiza matematica e destul de folositoare...
|
|
#5
|
||||
|
||||
|
""Evrika! Dați-mi o parghie si un punct de sprijin și voi răsturna pământul." Arhimede..:)
__________________
Pentru un om cu picioarele goale, fericirea e o pereche de pantofi.Pentru un om care poarta pantofi vechi,fericirea este o pereche de pantofi noi,iar pentru omul care nu are picioare,fericirea este sa mearga descult. Masoara fericirea cu ceea ce ai,nu cu ceea ce-ti lipseste! |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Citat:
În prealabil postat de abaaaabbbb63 Newton n-a fost rau, analiza matematica e destul de folositoare... ""Evrika! Dați-mi o parghie si un punct de sprijin și voi răsturna pământul." Arhimede..:) Păi fiecare își susținea interesul, e firesc. Mă întreb totuși de ce Newton după ce a constatat căderea obiectelor de ce și-a generalizat teoria la întreaga creație extrapolînd fără rușine? În mod normal ar trebui analizată tocmai matematica și cu aparatul matematic ar trebui analizată tocmai analiza. Vei constata tot felul de spații ale absurdului deși par complet logice. Arhimede se pare că făcea foarte rar baie din moment ce și-a pus problema volumului dezlocuit de un corp. Ce s-ar întîmpla dacă ar avea un costul rigid de scafandru umblînd pe sub apă și s-ar alimenta de exemplu cu bere de la suprafața apei printr-un tub pănă ce trupul său ar fi atît de umflat încît s-ar lovi de marginile costumului? Ce volum de apă s-ar dezlocui înainte de a bea butoiul de bere și ce volum de apă s-ar dezlocui la final? Deci nu e nimic încurajator că a descoperit sapa, hîrlețul. Pămînul din spatele hîrlețului e clar un punct de sprijin și muți și răstorni cu ea pământul conform efectului de pârghie. V-ați întrebat de cînd știu romînii să sape pămîntul? Iar dacă ne întoarcem la Newton, de ce deasupra liniei de imponderabilitate nici nu mai cad corpurile și nici nu se mai atrag? Păi dacă s-ar atrage, oricît de mici ar fi forțele de atracție dintre corpuri ar face corpurile să se lipească unele de altele adunîndu-se practic în uniiuni de corpuri tot mai mari. Practic nu pușcă nici teoria lui Newton și nici a lui Arhimede... și orice student mediocru ar putea constata asta! |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Esti un bun actor in scris. Bine, mai joc un pic jocul asta. Acum, intrebarea clasica, daca Pamantul e plat, unde e sfarsitul? |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Da, si rozbombon e mai fain decat albastru :)
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Deloc, prefer maro. :)
|
|
#10
|
|||
|
|||
|
Bineînțeles că Tesla e mai mare ca Einstain, că doar nu s-a rezumat la teorie, ci el mai întîi a descoperit din practică, apoi a enunțat o posibilă teorie și apoi a făcut pe banii lui și a altora practic motoare pe combustibil generatoare de electricitate. Așa au americanii curent electric și energie pentru becuri ca să le lumineze străzile. Tesla a fost de naționalitate sîrbă deci era un fel de creștin, creștin ortodox.
Einstain a preluat de la alții tot felul de teorii că era ceva funcționar pe la brevete și înțelegînd din practicile altora a încercat o teorie care să unifice toate teoriile pe care le descoperea în cererile de brevete. Practic el nu știa pe atunci de linia de imponderabilitate. Pe vremea aia nu erau rachete să iasă și sateliți staționari și nici avioanele nu ieșiseră din zona de cădere a corpurilor. Dacă ar fi știut de respectiva linie și-ar fi dat seama imediat de imensa eroare și de absurdul teoriilor explicaționiste unitare pe care le-a emanat și le-a susținut. De exemplu, dacă un observator de pe pămînt, vede un tren care se mișcă foarte repede pe șine și în trenul cu un singur vagon cât tot trenul, de la un capăt trimiți o rază de lumină la celălalt capăt, atunci cît va fi viteza luminii față de observatorul fix? Dacă se adună sau se scad vitezele, a particulei luminoase lansată din sursa aflată la unul din capete cu cea a trenului față de observatorul fix. Atunci ce viteză are particula de lumină față de observatorul aflat la barieră? |
|
|