Cugetari din Dharma

Am vazut, Florin, ca folosesti termenii de apofatic si catafatic in mod aparte... Nu stiu cum ai ajuns la acele exprimari. Cert e ca in textele de teologie ortodoxa pe care le-am citit nu am gasit acceptiunile pe care le dai tu acestor termeni. Cred ca ti-ai ingaduit cu usurinta anumite licente de expresie. Sau pur si simplu ai contrafacut acceptiunile unor termeni cu istorie veche si plina de miez...
Poti sa indici vreo lucrare in care termenii de apofatic si catafatic apar ca dimensiuni sau insusiri ale Persoanelor Divine? E vreun autor crestin (din puzderia de ganditori vrednici de crezare) care sa foloseasca termenii in acceptiunile pe care le-ai prezentat tu?

Daca voim sa operam in mod valid cu acesti termeni, ne pot fi de folos macar un dictionar, un manual de Dogmatica, o lucrare consacrata acestei probleme. Dar care e de fapt problema?
E vorba, inainte de toate, de cunoasterea lui Dumnezeu de catre om.
Apofatica si catafatica sunt caile sau metodele sau atitudinile de cunoastere ale unui om care Il cauta pe Dumnezeu.
Avem de-a face, asadar, cu doua insusiri sau ipostaze ale cugetarii omului, iar nu cu insusiri (ipostaze, trasaturi, componente sau mai stiu eu cum zici tu) ale lui Dumnezeu.

Sunt mirat de confuzia terminologica si semantica din textele tale. Un crestin nu poate cugeta asa. Si nici un om cu minima disciplina si responsabilitate fata de actul cugetarii si al dialogului.

Iata si un text in care sunt pusi in discutie acesti termeni:
http://www.crestinortodox.ro/religie...tul-69594.html

Nu de alta, dar macar sa stim despre ce tot vorbim aici!

[CristianR]

Florin, și eu cred că trebuie să-ți precizezi clar credința și să alegi între creștinism și buddhism. Sincretismul pe care îl propui este mai rău decât orice alegere între cele două. Înseamnă, cum spune românul, a sta cu fundul în două luntri; nu vei ajunge la mal.

Iar dacă nu vrei să asculți de sfaturile creștinilor, poate vei vrea să-l asculți pe Dalai Lama, care, întrebat fiind ce să facă cei de alte credințe decât cea tibetană, n-a răspuns nici să le părăsească, nici să le combine, ci ca fiecare să meargă pe calea credinței (religiei) sale până la capăt; să și-o trăiască fără rest.

Dacă nu vrei să-L cunoști pe Hristos în comuniune cu ceilalți credincioși din Biserică, e mai bine, poate, să fii buddhist decât o struțo-cămilă.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Am vazut, Florin, ca folosesti termenii de apofatic si catafatic in mod aparte... Nu stiu cum ai ajuns la acele exprimari. Cert e ca in textele de teologie ortodoxa pe care le-am citit nu am gasit acceptiunile pe care le dai tu acestor termeni. Cred ca ti-ai ingaduit cu usurinta anumite licente de expresie. Sau pur si simplu ai contrafacut acceptiunile unor termeni cu istorie veche si plina de miez...
Poti sa indici vreo lucrare in care termenii de apofatic si catafatic apar ca dimensiuni sau insusiri ale Persoanelor Divine? E vreun autor crestin (din puzderia de ganditori vrednici de crezare) care sa foloseasca termenii in acceptiunile pe care le-ai prezentat tu?

Daca voim sa operam in mod valid cu acesti termeni, ne pot fi de folos macar un dictionar, un manual de Dogmatica, o lucrare consacrata acestei probleme. Dar care e de fapt problema?
E vorba, inainte de toate, de cunoasterea lui Dumnezeu de catre om.
Apofatica si catafatica sunt caile sau metodele sau atitudinile de cunoastere ale unui om care Il cauta pe Dumnezeu.
Avem de-a face, asadar, cu doua insusiri sau ipostaze ale cugetarii omului, iar nu cu insusiri (ipostaze, trasaturi, componente sau mai stiu eu cum zici tu) ale lui Dumnezeu.

Sunt mirat de confuzia terminologica si semantica din textele tale. Un crestin nu poate cugeta asa. Si nici un om cu minima disciplina si responsabilitate fata de actul cugetarii si al dialogului.

Iata si un text in care sunt pusi in discutie acesti termeni:
http://www.crestinortodox.ro/religie...tul-69594.html

Nu de alta, dar macar sa stim despre ce tot vorbim aici!

Cezar, cand am propus o dezbatere despre teologia negativa cu niste preoti ortodocsi, acestia au crezut ca este o gluma sau o inventie.

Termenul de negativ asociat teologiei nu cadra cu perceptia lor de pozitivitate cu privire la Dumnezeu.

Nici macar nu auzisera de termenul apofatism.

Citesc cu oarecare amuzament incercarea teologica ortodoxa de a lega acest concept - de referinta scripturala Fapte 17:23.

Evident ca eticheta "Unui Dumnezeu necunoscut" de pe un altar grecesc nu se constituie ca o invatatura apofatica apostolica. A fost doar imprumutat termenul "necunoscut" de ganditori ca Sf. Ioan Damaschin, Maxim Marturistorul si dezvoltata o doctrina cognitiva patristica "negativa".

Pentru ca nici Iisus, nici apostolii nu fac o referire la acest gen de cunoastere, ortodoxia este acuzata de alte culte crestine de rataciri si inventii. Pentru ca nu este usor sa fie identificata valoarea acestui gen de invatatura. Cognitia apofatica este subtila.

Ea presupune negarea unei identitati a Lui Dumnezeu cu orice fel de forma.

De exemplu, Dumnezeu nu este luminos pentru ca lumina este un fenomen care poate fi perceput, este tangibila cu ochiul.

Dumnezeu este intangibil.

---

Apofatismul ortodox se pare ca ramane doar in literatura patristica, fara sa fie inteles nici macar de cler, fara sa fie realizata utilitatea practica a acestui gen de cognitie, fara furnizarea unor metode prin care sa fie accesibil tuturora.

În prealabil postat de florin.oltean75

Cezar, cand am propus o dezbatere despre teologia negativa cu niste preoti ortodocsi, acestia au crezut ca este o gluma sau o inventie.

Florin, ce scrii tu aici, pentru mine este o gluma. Sau o inventie. Sau o prostie nebuneasca oarecare, printre nenumaratele pe care le delirezi de ani buni pe forum.
Sanatate, multa sanatate!