Romania,gradina Maicii Domnului

[geo.nektarios]

Desigur însă, că viata călugărească de aici a luat fiintă mai întâi sub forma de sihăstrii si de schituri. Pe vremea împăratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau câteva Mânăstiri, care însă au fost pustiite de barbarii năvălitori. Către sfârsitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat în vis, a găsit muntele pustiu. De aceea a trebuit să-si caute adăpost într-o pesteră întunecoasă, plină de târâtoare otrăvitoare, pe care numai cu rugăciunea le-a alungat. Hrana sa, la început, a fost din ierburi care cresteau în preajma pesterii, iar mai în urmă s-a învrednicit de hrană cerească pe care i-o aducea îngerul Slavei, o dată la patruzeci de zile.
In a doua jumătate a sec. IX (867) vine si se asează la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmată de altii, asa că în scurt timp înăltimile muntelui au fost populate cu sihastrii si monahii, râvnitori după viata îngerească, post si rugăciune de zi si de noapte, în linistea profundă a muntelui.
Vasile Macedon, împăratul bizantului (867-886) ascultând rugămintea sihastrului Ioan Colibasul, îi dărui lui si urmasilor săi acest munte, care de acum înainte începe a se numi Sf. MUNTE. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, îl întări si împăratul Leon Inteleptul. Pe lângă sihastrii, mai veniră apoi si chinovitii, care începură să zidească mânăstiri.
Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care împreună cu alti râvnitori de viată monahicească, întemeie marea mânăstire Lavra, pe la anul 963.
Pentru viata sa, plină de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut în rândul Sfintilor.
Prin secolul. al X-lea, viata monahală ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi se retrag la mânăstirile Aghiorite si intră în rândurile monahilor. Lor le urmează împărati, printi si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desfătărilor, trăind în singurătatea muntelui sfânt, si ducând cu dânsii averi si odoare scumpe.
Faima despre sfintenia vietii în Sf. Munte, s-a răspândit în toată lumea. Principii tutoror popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Sârbi, Bulgari si mai ales Românii, dăruiesc averi considerabile pentru zidirea si împodobirea mânăstirilor din Sf. Munte.
0 chestie care merită să fie cercetată este si interzicerea intrării femeilor, sau femelelor în genere, în Sf. Munte. După o veche traditie, păstrată prin viu grai, se povesteste că, Plagudia, sotia împâratului Teodosie cel mare trecând cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a abătut si pe la muntele Athos spre a vedea mânăstirea Vatoped zidită de către sotul său.
Primită în port de către monahii a mers până în tinda Bisericii, unde este până astăzi Icoana Maicii Domnului numită vie. Aici auzi o voce tunătoare: Opreste-te si întoarce-te înapoi căci eu sunt împărăteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit să tulburi linistea supusilor mei ? Să stiti că de azi înainte, nici o femeie nu va mai călca pământul sfânt al acestui munte".
Auzind aceste cuvinte, împărăteasa Plagudia căzută cu fata la pământ, pocăindu-se de îndrăzneala ce a avut, dărui mânăstirii odoare scumpe după care a plecat la Constantinopol.
De atunci si până azi, nici o femeie n-a mai intrat în republica monahilor a Sf. munte Athos.
Prin sec, XI-lea, Athosul îsi pierde caracterul de asezământ împărătesc, curat Bizantin. Atunci Rusii întemeiază aici mânănstirea lor Sf. Pantelimon, numită Rusicu, cu slujbă rusească de pe cărti Slavonesti, pomenite încă pe la 1143.
In curând se înfiintează si mânăstirea Sârbească Hilandarul, o frumoasă mânăstire bulgărească si un frumos schit românesc: Prodromul.
In timpul imperiului Latin, întemeiat de cruciati în anul 1204, monahii Sf. munte Athos au înscris cea mai glorioasă pagină a istoriei lor, luptând si mărturisind, în ciuda tuturor prigoanelor catolice, credinta drept măritoare de răsărit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe.
De atunci si până azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin excelentă al monahismului ortodox.

[modele]

Multumesc mult de ajutor. Raspunsurile tale sunt o incantare! ce as putea sa mai adaug...ma simt mica si...si mai mica

[geo.nektarios]

Romania, „gradina a Maicii Domnului” e poate din acelasi motiv al numeroaselor Manastiri ca si la Sf.Munte Athos! Am fost din mila Maicii Domului acolo ba chiar am si postat un thread cu vizita mea la Sf.Munte unde am povestit ce am trait acolo!
Oricum se stie ca in tara noastra au fost oameni credinciosi care au luptat pt apararea credintei ortodoxe! si-au dat viata pt ea si nu se lepadau de ea trecand la alte secte! au preferat moartea! Era mai multa frica de Dumnezeu inainte... si multi tineri alegeau calea manastirii... si multa Binecuvantare era peste acele familii si sate!
Pt aceste „flori” duhovnicesti care mergeau la manstire, daruindu-si viata Domnului si Maicii Sale, si pt celelalte „flori” din sate care erau sfinti cu viata de familie, era numita Tara noastra, atat de frumos Gadina Maicii Domnului!

[mihailt]

Mi se pare nespus de jignitor pentru strabunii nostri dacii,care s-au crestinat in mare proportie sau cu toti de bunavoie la propovaduirea Sfantului Apostol Andrei ca tara lor sa fie numita Romania.
Romania de la romani,acei inselati si posedati de duhuri rele care ne-au cucerit tara pentru a o jefui?Care aveau ca mod de distractie in "societatea buna" orgiile unde dupa ce beai si mancai pana la saturatie ti se baga o pana de gasca pe gat sa vomiti sa poti sa bei si sa mananci din nou?Si se mai faceau sub inselarea dracilor si alte urate si pagubitoare de suflet fapte ale intunericului acolo.Plus cultul dracesc al regelui roman,plus alte cate si mai cate fapte ale intunericului.
Nu auziti ce se zice despre daci?Ca erau cei mai drepti dintre traci.

Omul fiind icoana insufletita a lui Dumnezeu,are constiinta si ascultand vocea constiintei poate sa urmeze legea lui Dumnezeu care e scrisa in firea sa de cand este creat.Dumnezeu Cuvantul era prezent in lume de mai inainte de a se arata inomenit din Maica lui Dumnezeu.
Dacia intr-adevar era gradina Maicii Domnului.
Noi suntem o rusine pentru strabunii nostri daci.

[Marimira]

Eu am inteles ca Romania a fost numita Gradina Maicii Domnului datorita numarului impresionant de biserici si manastiri...ar fi bine sa fie si Duhul f.viu...! Sa fim cu adevarat traitori (toti cei care ne-am declarat crestini ortodocsi!) si nu doar cu numele.

[mihailt]

Biserica nu inseamna o cladire.
In aceasta simpla cladire pentru a fi putea numita Sfanta Biserica e nevoie sa fie in piciorul Sfintei Mese a Sfantului Altar Sfinte Moaste de mucenici.
Sfanta Liturghie se poate sluji numai pe Sfantul Antimis,o bucata de panza pe care e cusuta o bucatica din moaste de Sfinti Mucenici.
(si Sfantul Lacatusu tot Sfant Mucenic este ca a fost prigonit de duhurile rele pentru marturisirea Preasfintei Treimi).
Apoi antimisul e Sfintit de Duhul Sfant prin arhiereu.
Biserica cea mai desarvarsita a lui Dumnezeu e omul.Ba chiar Dumnezeu a zis ca el nu locuieste in temple zidite de maini omenesti,iar noi trup insufletit suntem cu toti ziditi de Preasfanta Treime.
Sfanta Liturghie se poate sluji si afara dar neaparat se slujeste pe Sfantul Antimis.
Daca nu e Sfantul Antimis Sfanta Liturghie se poate sluji pe pieptul unui crestin traitor,sau pe o panza in care s-a cusut o bucatita din Sfanta Impartasanie (cea cu panza pe care s-a cusut o bucatica din Sfanta Impartasanie o vedeti zisa de parintele Arsenie Papacioc).
Iata aci pe siteul episcopiei Caransabesului niste explicatii in legatura cu aceasta:
http://www.episcopiacaransebesului.r...hp?readmore=58