Luarea mesei in familie - o comoara uitata.

[windorin]

Sa nu luam in ras lucrurile pe care parintii nostri le considerau si le simteau sfinte.

Este o diferenta intre masa la tara si cea la oras, insa esentialul este acelasi: dragostea fiecaruia fata de ceilalti din casa se masoara in clipele petrecute impreuna, iar masa, care nu poate fi ocolita, este un moment deosebit de important spre aceasta. Oriunde ar exista familia, masa este aceeasi, ca moment al intalnirii, al vederii si al bucuriei reciproce.

Luarea mesei impreuna este un fel de coloana vertebrala a familiei. Sunt curios ce duh are acea familie in care toti considera ca este absolut normal ca fiecare sa ia masa singur, sa stea in coltul lui singur, si altele asemenea. Personal, masa de pranz si cea de seara o iau impreuna cu toti cei din casa. Cea de dimineata, atunci cand nu este sarita, implica ore diferite de trezire si altele asemenea.

Sa nu mai spun de rugaciunea (cel putin facerea Sfintei Cruci) din'nainte si de dupa masa.
Ce sa mai, masa in familie este o rugaciune si o slava adusa lui Dumnezeu.

[eu-cristina83]

În prealabil postat de windorin

Sa nu luam in ras lucrurile pe care parintii nostri le considerau si le simteau sfinte.

Este o diferenta intre masa la tara si cea la oras, insa esentialul este acelasi: dragostea fiecaruia fata de ceilalti din casa se masoara in clipele petrecute impreuna, iar masa, care nu poate fi ocolita, este un moment deosebit de important spre aceasta. Oriunde ar exista familia, masa este aceeasi, ca moment al intalnirii, al vederii si al bucuriei reciproce.

Luarea mesei impreuna este un fel de coloana vertebrala a familiei. Sunt curios ce duh are acea familie in care toti considera ca este absolut normal ca fiecare sa ia masa singur, sa stea in coltul lui singur, si altele asemenea. Personal, masa de pranz si cea de seara o iau impreuna cu toti cei din casa. Cea de dimineata, atunci cand nu este sarita, implica ore diferite de trezire si altele asemenea.

Sa nu mai spun de rugaciunea (cel putin facerea Sfintei Cruci) din'nainte si de dupa masa.
Ce sa mai, masa in familie este o rugaciune si o slava adusa lui Dumnezeu.

Mare dreptate ai in cele afirmate, dar din pacate multi nu pot intelege deoarece nu au o familie in adevaratul sens al cuvantului. Sau poate o au, dar nu stiu sa pretuiasca acele clipe. In timp ce unii viseaza sa aiba o familie fericita, cu multi copii, cu luatul mesei impreuna, plimbari in parc si facutul unei prajituri in timpul liber pt. cei dragi, altii dau cu piciorul, sau mai rau, iau in ras aceste momente de neuitat.

În prealabil postat de windorin

Sa nu luam in ras lucrurile pe care parintii nostri le considerau si le simteau sfinte.

N-am luat in ras nimic. Am formulat o opinie.

În prealabil postat de windorin

Este o diferenta intre masa la tara si cea la oras, insa esentialul este acelasi: dragostea fiecaruia fata de ceilalti din casa se masoara in clipele petrecute impreuna, iar masa, care nu poate fi ocolita, este un moment deosebit de important spre aceasta. Oriunde ar exista familia, masa este aceeasi, ca moment al intalnirii, al vederii si al bucuriei reciproce.

Iar eu incercam sa spun ca tocmai din cauza acestei diferente a stilului de viata, care atrage dupa sine obiceiuri de hranire diferite, familia de la oras trebuie sa se foloseasca mai mult de metode alternative de a-si cultiva si exprima dragostea - exista atatea. Poate masa traditionala a fost desacralizata, insa nu e nici o problema, atata timp cat se compenseaza in alte parti.

În prealabil postat de windorin

Luarea mesei impreuna este un fel de coloana vertebrala a familiei. Sunt curios ce duh are acea familie in care toti considera ca este absolut normal ca fiecare sa ia masa singur, sa stea in coltul lui singur, si altele asemenea.

De ce sari in extrema? N-am spus ca trebuie sa mancam singuri, pe cat posibil sa mancam cu familia, dar daca nu e posibil, nu e nici o tragedie, asa cum incerci tu sa faci sa para.
Lumea s-a schimbat in ultima suta de ani, mai mult ca niciodata. Vremurile care au fost nu se mai intorc, trebuie sa ne adaptam.

Ca tot veni vorba, sunt curios cati de aici se roaga impreuna cu familia inainte sau dupa masa? Nu ma refer la rugaciuni spuse in gand, ci la cele spuse cu voce tare, de cel putin unul din membri familiei.

[patinina34]

În prealabil postat de scrabble

Ca tot veni vorba, sunt curios cati de aici se roaga impreuna cu familia inainte sau dupa masa? Nu ma refer la rugaciuni spuse in gand, ci la cele spuse cu voce tare, de cel putin unul din membri familiei.

Eu.
In familia mea asa se obisnuia.
Sa multumim Domnului pentru bucate!
Si Tatal Nostru este frumos sa fie rostit la masa!
Banuiesc ca multi fac asa.

[cristiboss56]

În prealabil postat de scrabble

N-am luat in ras nimic. Am formulat o opinie.

Iar eu incercam sa spun ca tocmai din cauza acestei diferente a stilului de viata, care atrage dupa sine obiceiuri de hranire diferite, familia de la oras trebuie sa se foloseasca mai mult de metode alternative de a-si cultiva si exprima dragostea - exista atatea. Poate masa traditionala a fost desacralizata, insa nu e nici o problema, atata timp cat se compenseaza in alte parti.

De ce sari in extrema? N-am spus ca trebuie sa mancam singuri, pe cat posibil sa mancam cu familia, dar daca nu e posibil, nu e nici o tragedie, asa cum incerci tu sa faci sa para.
Lumea s-a schimbat in ultima suta de ani, mai mult ca niciodata. Vremurile care au fost nu se mai intorc, trebuie sa ne adaptam.

[COLOR=Red]La ce sa ne adaotam, mai copilase ? La mintea pervertita de tot felul de patimi? La mitocanii ? Ori nu vrei, ori nu poti sa treci de bariera ingustimii mintii tale. Sincer mi-e mila de tine si mai ales de parintii tai, pe care ii terorizezi, dupa chiar spousele tale pe un topic de pe forum.[/COLOR]

[anita]

În prealabil postat de cristiboss56

[COLOR=red]La ce sa ne adaotam, mai copilase ? La mintea pervertita de tot felul de patimi? La mitocanii ? Ori nu vrei, ori nu poti sa treci de bariera ingustimii mintii tale. Sincer mi-e mila de tine si mai ales de parintii tai, pe care ii terorizezi, dupa chiar spousele tale pe un topic de pe forum.[/COLOR]

Cristi ,nimeni nu e de neschimbat ,tinerii din ziua de astazi nu mai au simtul valorilor traditionale ,dar prin rugaciunile si exemplul parintilor ei se pot schimba.
Sa nu uitam ca ce semanam aia culegem ,Scrabble nu are o educatie si un exemplu crestin in familie ,ca nu si-ar mai fi batut joc de cele sfinte.
Cand parintii sunt credinciosi copiii chiar daca nu ii urmeaza imediat ,macar nu isi bat joc de cele sfinte.
Si Scrabble se poate schimba ,dar de mare pret sunt rugaciunile sau exemplul bun al cuiva apropiat.

[axios]

"Greva foamei, cura de slabire, supusenie ori prostie? Si-apoi, la masa cica nu se ... vorbeste. Nu mai vedeti femeia ca fiind supusa barbatului; au trecut vremurile."

fiecare intelege ce vrea aici vad... scrabble cu ale lui, trandafiralb cu ale sale... si asta reflecta cum au crescut acasa si cum i-au modificat societatea moderna...

spre sanatatea voastra spirituala si spre o familie cat de cat unita, ascultati, numai daca vreti, doua vorbe de la cineva care a tras niste concluzii in timp...

nu e vorba despre o obligatie atunci cand iei masa impreuna cu cei apropiati. este un exercitiu extraordinar de comunicare. practic revitalizeaza relatia dintre membrii familiei. pentru ca vremurile de azi, serviciul si timpul limitat, ne indeparteaza chiar si de cei langa care am crescut o viata. aceasta legatura nu trebuie intrerupta. aici este marele beneficiu al faptului ca luam masa impreuna. ideal - o data in zi, si in cel mai rau caz - macar o data pe saptamana.

trandafiralb... ca sa intelegi de ce adelinne a spus ca femeia poate sa ramana nemancata... ar trebui sa intelegi ce inseamna dragostea. ori, se pare ca ai fost privata de acest sentiment pana acum. nu e vorba de supunere, sclavie sau orice altceva trece prin capul tau citind cele expuse de adelinne... e vorba doar de acel sentiment inaltator cand vezi bucuria si linistea din ochii celor dragi. cand sti ca ai contribuit la aceasta. cand te poti multumi chiar si cu fericirea din ochii celui de langa tine. se mai cheama si altruism draga trandafiralb.
si acest lucru e reciproc in familie. si barbatul isi poate astepta sotia, care vine mai tarziu de la lucru, cu masa pusa, fara sa manance. si copiii pot face asta pentru parintii lor. si, crede-ma, niciunul nu ar simti supusenie sau ce mai insirai tu acolo...

iti doresc si tie si tuturor sa aiba parte de aceste sentimente, la masa, impreuna cu cei apropiati. iti doresc sa ajungi sa gatesti... cu dragoste...

Doamne ajuta!

[patinina34]

Masa cu familiarii, inseamna sa pacea si caldura unei reuniuni.
Familia se revede paote dupa ceva timp, si toti sint fericiti, parca este o renastere a vremurilor apuse.
Parca ar fii o implinire mult dorita, chiar daca prepararea cere ceva timp pentru mai mult persoane, totusi, este ceva foarte frumos.
Ceva ce dorim.
Ceva ce ne uneste.
Cind se trateaza de sot-sotie este altfel. Considerindu-se de-ai casei.
Ca si cum intimitatea sotilor este ceva de nepatruns, cind se trateaza de un cuplu, indiferent de varsta.

Pina si tinerii zburdanlnici si zbuciumati din zilele noastre, pina si ei isi doresc o masa in intimitatea florilor si a luminarilor, in doi.
De ce?
Pentru ca este ceva gingas! Ceva ce nu se uita usor!

Frumos subiect Dorin. ca intotdeauna ma suprind placut postarile tale. Masa in famile este (sau cel putin ar trebui sa fie) o adevarata binecuvantare..si pentru copii (care vor ramane cu aceste frumoase amintiri despre "acasa") si pentru parinti. Ce poate fi mai frumos decat starea aceea de bucurie, de comuninune ce o simti cand toti cei dragi sunt langa tine? Noi datorita serviciilor, luam masa impreuna doar duminica. Dimineata ne trezim , mergem la Liturghie (eu plec f.dimineata, mai ajut la strana, uneori) iar sotul vine cu copii inainte de inceperea Sfintei Liturghii. La intoarcere pregatesc masa. Imi place sa asez masa mare din sufragrie, sa o impodobesc cu flori si lumanari transformand astfel fiecare duminica in sarbatoare. Tata l(sau copii uneori), spune rugaciunea apoi ne asezam. Nimeni nu se ridica de la masa pana nu terminam toti. Nimeni nu manaca inainte de masa, chiar si copii asteapta desi uneori sunt flamanzi. Si nu o fac ptr. ca am dat militaria jos din pod...ci pentru ca asa s-au obisnuit de mici. Stiu ca va veni vremea cand vor pleca, la casele lor, la facultati..dar vreau sa ramana cu amintirea "mesei de duminica". Pe care nadajduiesc sa o duca mai departe. Copii in special simt nevoia "mamei" cand stau la masa. Baiatul cat de mare este si cand vine de la scoala, spune mama, stai te rog cu mine in bucatarie cat manac? CHiar daca nu manaci dar stai cu mine..De aceea spun Dorin, frumos si sensibil subiect ai atins, dovada o am zi de zi in casa si familia mea. Singuratatea, banii, nu tin loc de "partener" la masa. De aceea am spus mereu, parintii sunt cei ce formeaza copii dar mai ales mama...
Am ascultat recent un interviun al unei scriitoare(parca) ce traieste in diaspora. Spunea ca acolo, fiecare isi are "timpul", "masina", "locul" sau ..asa cum bine ai spus Dorin. Spunea doamna (romanca dealtfel) ca este dureros sa vezi cum se instraineaza din acesta cauza sotii, sau copii de parinti. Lipsa de comunicare..lispsa prezentei "caldurii celulilat" langa tine, lipsa dorintei de a face impreuna ceva, oricat de mic si neinsemnat..duce la o viata rece si searbada. Eu nu stiu cum traiesc altii insa m-a impresionat mult cele ce a spus aceea doamna despre romanii din diaspora si nu numai romanii.. Sper sa nu imi sariti iar in cap, eu nu vb de cazuri particulare, ci am spus doar ceea ce am auzit in acel interviu de pe Trinitas.