argumente pentru dialogul ecumenic

[Maleahi]

În prealabil postat de Fani71

As vrea totusi sa fac unele precizari ca sa nu ramana in vant anumite lucruri.
Vad ca iar devine discutia cam incarcata emotional. Eu nu asta am vrut cu acest thread.

1) Nici eu, si nici ceilalti ortodocsi care particpipa la dialogul ecumenic, nu vrem unirea din perspectiva propusa sau presupusa de Vatican. Vrem o intoarcere la ce a fost in primul mileniu inainte de papalitatea autocrata, filioque si altele, cand anumite alte deosebiri erau vazute doar ca o diversitate in unitate de catre Parinti (barba preotilor, forma liturghiei samd)

2) La catolici nu exista femei preoti. Exista doar la anglicani, la 'vechii catolici' si alte schisme catolice, iar la protestanti unde nu exista preotie in sensul apostolic exista femei pastori.
Este o problema pentru ortodocsi in dialogul ecumenic si a produs o departare si un blocaj al dialogului cu anglicanii.

3) Sa nu amestecam dialogul ecumenic cu cerintele UE. Este alta mancare de peste.

4) In paranteza find totusi spus: Ce propun de fapt cei care critica UE in acest fel? Sa ii ardem pe rug pe satanisti, pe homosexuali si pe urma si pe toti ceilalti care nu gandesc ca noi? Una este sa nu fii de acord si sa exprimi punctul de vedere ortodox, si alta este sa condamni si sa pedepsesti civic anumlite grupuri de persoane.

Diferitele învăţături interpretative care au existat în primele secole şi care au fost însă respinse încet din cauza „ unirii forţate” au apărut mai tîrziu, după Reformă, sub aspectul multiplelor curente spirituale. Acum nu mai este vorba despre armonia dintre învăţătură şi practică, ci numai de dorinţa ca toţi să fie uniţi, indiferent de credinţă. În mijlocul acestei desfăşurări, însuşi Isus Hristos îşi formează Biserica Sa. EL, prin vestirea Evangheliei Sale, îi cheamă pe oameni din toate popoarele, limbile şi naţiunile, iar pe cei care ies din biserici urmîndu-I glasul, îi aşază în concordanţă cu Cuvîntul Lui, astfel El Îşi desăvîrşeşte Biserica Sa pentru ziua revenirii Sale glorioase.

Biserica lui Isus Hristos nu este bogată în averi pămînteşti, nu posedă aur şi argint, cum a spus atunci Petru, ci este bogat binecuvîntată duhovniceşte. Satana i-a oferit lui Isus bogăţiile acestui pămînt. EL a respins pentru că a ştiut că, potrivit făgăduinţei, va fi Domnitor desăvîrşit peste toate bogăţiile pămîntului. Această pretenţie o are şi papalitatea, şi anume să domnească pînă la sfîrşitul pămîntuluiŞi prin aceasta se descoperă contradicţia faţă de Dumnezeu. Istoria omenirii ar fi decurs, cu siguranţă, cu totul altfel fără papi. Nu ar fi existat cruciadele, multele războaie, prigonirile şi milioanele de martiriŞi sclavia trebuie pusă în contul ei, pentru că aşa-zişii misionari au netezit, mai întîi, drumul neguţătorilor.

Nici măcar experţii financiari nu pot evalua bogăţiile Vaticanului. Cine vizitează camerele cu bogăţii din Domul lui Petru, aurul, perlele, pietrele preţioase şi celelalte valori, i se taie respiraţia (Apoc. 17, 4). Roma este un oraş sfînt în exterior. Cine aterizează pe aeroport vede imediat „ Banco di Santo Spirito ” (Banca Duhului Sfînt). Bogăţiile nemăsurate nu sînt în casele poporului, ci în dioceze, respectiv în Vatican.

Biserica romană este o putere mondială politico-religioasă, care este activă în toate domeniile şi are influenţă în special prin ordinul iezuiţilor, total supus ei. Membrii ei au ocupat deja toate poziţiile-cheie. Ei se află în guverne şi administraţii, în universităţi, în domeniul social, în spitale, în grădiniţe şi şcoli etc. Cea mai mare angajare şi străduinţă a ei este promovarea „ religiei de stat ” romano-catolice, pentru care se folosesc toate canalele oficiale. Ei sînt consilierii şi redactorii manuscriselor celor mai importanţi politicieni din est şi vest. „ Opus Dei” este peste tot; şi la protestanţi, şi la comunişti. Ca şi înainte, ei procedează după principiul: scopul scuză mijloacele.