Ecumenismul si consecintele acestuia

[AlinB]

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

Daca sint “super-canoane”, atunci preotul are la dispozitie toata oikonomia prevazuta in canonul 74 al Sfintului Vasile sa inmoaie pedepsele, dar desconsiderarea canoanelor duce fara doar si poate la pierderea autoritatii si incurajarea pacatului.

Nu in cazul asta. Lucrurile au fost clarificate destul de clar, ca sa nu mai existe pe viitor loc de confuzii si interpretari.

Probabil interpretarile nu sint chiar atit de personale, ma gindesc, pentru ca pedeapsa ar fi fost mai blinda, nu afurisenia. Logica mi se pare simpla, e exact ca si cum un medic ar opera impreuna cu un saman doar pentru simplu motiv ca si samanul vindeca. Dar dupa operatie, cine l-ar putea opri pe saman sa nu spuna ca e si el medic?

El oricum se considera medic si inainte..

Nu-i nevoie de nici un fel de effort de interpretare dogmatic sau de sinod ecumenic pentru ca Biserica Ortodoxa, prin canoanele Sfintilor Parinti, rezolva rapid si simplu problema inainte de a se agrava si a aparea consecintele: cel care greseste este scos in afara Bisericii.

Avand in vedere ca Sf. Sinod a spus CLAR fara a mai lasa loc de interpretari ca astfel de lucruri NU trebuie sa se mai intample, cred ca lucrurile au fost puse la punct cat se poate de bine, chiar si fara setea de "sange" a unor "anti-ecumenisti".

Chiar! Nu exista nici un impediment pentru a o nu face.
Ce crezi tu despre asta?

Ca lucrurile in realitate sunt mai complicate decat pe hartie. Exact ce unii ca tine nu pot intelege.

Sa nu amestecam lucrurile. Ce-I intre duhovnic si mirean nu procupa (sau n-ar trebui sa preocupe) pe nimeni. Insa, anatemizarile si caterisirile sint intotdeauna facute public. De asemenea, a te ruga sau impartasi in lacasurile ereticilor sint fapte publice, scandaloase, care preocupa intreaga Biserica.

Personal cred ca problema este mult mai nuantata decat cum o enunti tu.
La ora actuala lucrurile stau undeva pe drumul intre erezie si comuniune.
Dar sunt extremisti care le vad ba intr-o parte ba in celalta.

[COLOR=Red]Unii sunt cei care practica un ecumenism dus la extrem si care pe buna dreptate este criticabil, iar ceilalti sunt cei care critica ecumenismul extrem dar nu se opresc doar la el ci il vad peste tot unde este o anumita ingaduinta fata de cei de alta credinta, ba mai rau, folosesc notiunea de "ecumenism" si "ecumenist" ca un fel de injurie si afront fata de oricine nu este de acord cu pozitia lor (EXTREMA).
[/COLOR]

[AlinB]

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

Sinodul BOR in comunicatul dat dupa sedinta in care a luat in discutie cazul impartasirii cu greco-catolicii a specificat care este pozitia ortodoxa (in conformitate cu canoanele) si si-a exprimat in spirit ecumenist dezacordul fata de fapta mitropolitului.

Daca ar fi fost "in spirit ecumenist", n-ar fi fost dezacord.

Dar o instanta chemata sa judece si sa descurce un asemenea fapt nu se poate limita la a-si exprima “dezacordul”, si atit, de parca n-ar fi existat canoane, nu era problema acesteia sau ar fi fost de competenta sa, dar mitropolitul Banatului n-ar mai fi facut parte din BOR.

Asta deja tine de modul de aplicare al canoanelor..

Oikonomia impinsa la extrem, ma gindesc, ar fi cerut ca macar sa i se dea iertare, si-atunci poate s-ar fi gasit unii, intr-adevar, sa spuna ca sinodul a fost prea indulgent.

Si nu asa a fost?

Insa poate mintea mea anti-ecumenista e prea ingusta ca sa inteleaga ce inseamna cu adevarat extrem cind este vorba de ecumenism….

Aici ti-as da dreptate.

În prealabil postat de Fani71

Pai fugiti fratilor, ce mai stati?

Trebuia sa continui asa: ,,Fugiti, ca am venit noi, ecumenistii, si ne cam deranjati cu sfintii vostri si cu Ortodoxia voastra! Chiar nu intelegeti ca puterea politica masonica e de partea noastra? Fugiti de pe-aici, caci ne stati in cale.''

Cred ca ecumenismul va ramane peste ani o ,,moda'' de trista amintire, ca si arianismul. Prin jertfe si sacrificii, Ortodoxia se va mentine, insa.

Judecand duhovniceste, asa cum spun Sfintii Parinti, daca marturisim adevarul si chiar murim pentru el, trecem de la moarte la viata vesnica. In schimb, daca din nestiinta sau cu buna stiinta ne punem in slujba minciunii, apoi ne vom afla fara raspuns la Judecata.

[Fani71]

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

Comentariul tau mi se pare complet deplasat. Probabil ca ai omis sa citesti aici, ceea ce ti-ar fi dat de inteles ca cei care se opun cu adevarat ereziei au facut-o cu multa vreme in urma, iar daca ai vrut numai sa fii un pic ironica, atunci ai reusit, dar la adresa Sfintilor Parinti, ceea ce e totusi cu mult mai bine decit sa spui blasfemii.

Mi-am permis o ironie, da. De la ironie pana la blasfemie mai e cale lunga.

[Fani71]

În prealabil postat de antoniap

Trebuia sa continui asa: ,,Fugiti, ca am venit noi, ecumenistii, si ne cam deranjati cu sfintii vostri si cu Ortodoxia voastra! Chiar nu intelegeti ca puterea politica masonica e de partea noastra? Fugiti de pe-aici, caci ne stati in cale.''

Ce are miscarea ecumenica asa cumm am vorbit eu de ea cu masoneria si ce am eu cu masoneria, ramane o taina pentru mine.
Am zis ironic sa fugiti, daca ii considerati pe episcopi eretici. Fugiti cu episcopii care sunt de parerea voastra. Unii au si facut-o deja.

În prealabil postat de Fani71

Mi-am permis o ironie, da. De la ironie pana la blasfemie mai e cale lunga.

Cam des iti permiti ironii... Oare asa se manifesta dragostea fata de aproapele, prin ironii repetate?!?

[Fani71]

În prealabil postat de Anca-Miha

Cam des iti permiti ironii... Oare asa se manifesta dragostea fata de aproapele, prin ironii repetate?!?

Ei, na, acum, ironia si glumele ranesc pe cineva chiar asa mult, comparandu-le mai ales cu unele cuvinte pe care le arunca altii pe aici?
Dar si tu ironizezi adesea...
Ironia este mai buna decat injuratura si dispretul, dupa parerea mea.
In fine, nu pretind ca sunt perfecta. Oi fi gresit si daca am suparat pe cineva cu ironiile mele, il rog sa sa nu le ia in serios si ma ierte

În prealabil postat de Fani71

Ce are miscarea ecumenica asa cumm am vorbit eu de ea cu masoneria si ce am eu cu masoneria, ramane o taina pentru mine.
Am zis ironic sa fugiti, daca ii considerati pe episcopi eretici. Fugiti cu episcopii care sunt de parerea voastra. Unii au si facut-o deja.

Cred ca ti-am mai scris acest lucru: ecumenismul adevarat, bazat pe adevarul de credinta, va fi posibil abia dupa venirea antihristului; pana atunci, orice manifestare de ecumenism este comuna cu masoneria.
Marii duhovnici ne sfatuiesc sa ne grupam in jurul preotilor, care nu sunt ecumenisti, nu sa parasim Biserica, caci aceasta va rezista pana la sfarsit.
Cine nu vrea sa stie ce este cu adevarat ecumenismul, se teme practic de adevar.

În prealabil postat de Fani71

Ei, na, acum, ironia si glumele ranesc pe cineva chiar asa mult, comparandu-le mai ales cu unele cuvinte pe care le arunca altii pe aici?
Dar si tu ironizezi adesea...
Ironia este mai buna decat injuratura si dispretul, dupa parerea mea.
In fine, nu pretind ca sunt perfecta. Oi fi gresit si daca am suparat pe cineva cu ironiile mele, il rog sa sa nu le ia in serios si ma ierte

Cuvintele spuse cu un rost, nu sunt cuvinte aruncate; chiar daca unora nu plac.
Ironia e la fel ca injuratura si dispretul, chiar daca are o forma mai neaccentuata ca acestea. Nu este deci vorba de o manifestare a dragostei. Prin urmare vom da socoteala de aceste vorbe.

Cateodata am impresia ca unii isi apara parerile formate depre ecumenism, asa cum fanii isi apara culorile clubului de fotbal, in fata fanilor altor cluburi. Ceea ce are mai mult de a face cu mandria decat cu credinta.

Cei care se apara de ecumenism nu pot face altfel, intrucat insasi fiinta lor se vede amenintata de acest ecumenism, care aduce cultul luciferic cu el. Mai sunt si alte aspecte, dar acesta este unul dintre cele mai amenintatoare. La fel de grava este si "vindecarea memoriei". Daca nu se constientizeaza aceste doua aspecte ale ecumenismului, atunci nu se poate intelege scopul in care a fost creat, si anume unul distructiv.

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

“Ecumenismul, cea mai mare erezie a timpurilor noastre” – Pr. Prof. Dumitru Staniloae

Consecintele directe ale ecumenismului sint incalcarea invataturii Bisericii Ortodoxe, ceea ce inseamna ca nu poti fi si ecumenist si canonic in acelasi timp. Iar a fi canonic nu inseamna recunoastere mutuala intre patriarhii, ci respectarea stricta a canoanelor. Recunoasterea canonicitatii trebuie sa vina numai ca effect al acestei cauzalitati (respectarea canoanelor), ceea ce in practica, din pacate, nu se intimpla pentru ca ecumenismul pare sa aiba precedenta fata de canoane in ultima suta de ani.

In Biserica Ortodoxa canoanele nu sint ghiduri spirituale sau de conduita, ci standardele la care ne raportam in permanenta credinta si toata viata Bisericeasca din grija de a ne pastra ortodocsi. Canoanele reprezinta cadrul ortodoxiei. Cea mai mica incalcare a canoanelor (in special a celor care se refera la credinta) te scoate complet afara din ortodoxie. De ce e asa? Pentru ca noi, ortodocsii, spunem ca Adevarul e unul si ca Biserica Ortodoxa este Biserica Adevarata, Trupul Domnului, si, de aceea, orice schimbare, oricit de mica, pune la indoiala Adevarul, adica pe Dumnezeu. Credinta noastra este sigilata pina la sfirsitul lumii pentru ca Adevarul nu se schimba. Noi nu mai avem nimic de discutat, analizat sau revizuit cu privire la credinta. Cel care nu crede asa e liber sa plece. De aceea avem romano-catolici, protestanti si neo-protestanti.

Unitatea crestina adevarata poate fi realizata numai prin intoarcerea heterodocsilor la ortodoxie. Orice altceva inseamna transformarea ortodoxiei intr-o alta religie heterodoxa. Exemplele de mai jos vin sa demonstreze acest fapt:

1. In 1922 Patriarhia Ecumenica recunoaste validitatea succesiunii apostolice in biserica anglicana. Cu alte cuvinte, confirma veridicitatea tainelor si in afara Bisericii Ortodoxe, prin urmare Biserica Ortodoxa nu mai detine Adevarul decit impreuna cu anglicanii.

2. In 1965 Patriarhul Ecumenic Athenagoras ridica anathema asupra bisericii romano – catolice (da, schisma nu mai exista!) - in conditiile in care biserica romano – catolica se aflat intr-un grad de apostazie mult mai inaintat decit la 1053 (numarul ereziilor pe care le promoveaza este mult mai mare decit la vremea shismei). In plus, prin trecerea papei in dipticonul Constantinopolitan, Patriarhia Ecumenica se afla, tehnic, in comuniune si cu Papa de la Roma.

3. In 1993, Patriarhia Ecumenica, Biserica Rusa, Biserica Alexandriei, a Cyprului, Poloniei, Finlandei, Albaniei si BOR semneaza acordul de la Balamand (Liban) in care biserica romano-catolica este numita “biserica sora”, iar Biserica Ortodoxa si biserica romano-catolica sint definite ca “cei doi plamini ai Crestinatatii” - o renuntare in scris la ortodoxie.

4. In 2008, Mitropolitul BOR al Banatului se impartaseste cu greco-catolicii, excluzindu-se astfel din comuniunea ortodoxa, pentru ca nu poti fi si greco - catolic si ortodox in acelasi timp. Mitropolitul Corneanu ramine in continuare membru al Sinodului BOR.

5. Biserica Ortodoxa Antiohiana impartaseste monofiziti siriaci, recunoaste validitatea botezului si casatoriei monofizite, con-celebreaza slujbe cu monofizitii (Biserica Siriaca este o biserica monofizita – erezie condamnata la cel de-al IV-lea Consiliu Ecumenic).

6. Mitropolia Finlandei tine Sfintele Pasti dupa pascalia noua incalcind astfel hotaririle celui de-al III-lea Consiliu Ecumenic (in 2008 a sarbatorit Pastele cu 1 saptamina inaintea pastelui iudaic, impreuna cu romano-catolicii si protestantii).

7. Toate acele bisericile care isi spun canonice si care se afla in comuniune cu Patriarhia Ecumenica participa activ in miscarea ecumenista pan-crestina si inter-religiosa (canoanele Bisericii Ortodoxe interzic slujirea si rugaciunea in comun cu heterodocsii si paginii).

Lista, din pacate, ramine deschisa.

[COLOR=#663333]"Să ştii că noi trebuie să slujim lui Dumnezeu, nu timpului" (Sf. Atanasie cel Mare, Epistolă către Dracontie)
Astăzi se vorbeşte din ce în ce mai mult despre ecumenism, reuniuni ecumenice, teologie ecumenică, rugăciuni şi slujire ecumenică; discuţiile antrenează pasiuni dintre cele mai aprinse, poziţii pro sau contra ale celor două părţi cvasiconstant prezente în sălile de conferinţe teologice: susţinătorii care afirmă cu tărie misiunea ortodoxă făcută în rândul neortodocşilor prin adunările ecumenice şi adversarii acestei mişcări.
Voi menţiona doar câteva aspecte privind mişcarea ecumenică, scopurile acesteia şi concretizarea lor în viaţa Bisericii Ortodoxe.
Întâi trebuie amintit că ecumenismul, ca idee a apărut la mijlocul sec. XIX în Anglia şi America, propunându-şi să unească diferitele confesiuni creştine ce se autointitulează greşit “biserici”. Mai târziu în 1948 la Adunarea de la Amsterdam s-a hotărât fondarea aşa-numitului “Consiliu Mondial al Bisericilor” cu sediul la Geneva. Termenul de “ecumenism” a fost introdus la Congresul de Edinburgh (Scoţia) în 1910, Congres al organizaţiei I.M.K.A. condusă de cunoscutul lider francmason John Mott (1865-1955) care a şi prezidat lucrările acestui congres. Semnificativ este faptul că John Mott nu a ales pentru denumirea mişcării sale termenul de “universalism” (de la latinescul universum-univers) ci analogul grecesc, “oecumenicos” care aparţine exclusiv Bisericii Ortodoxe. Scopul vădit al acestei substituiri a fost cel de a masca intenţiile acestei mişcări sub un termen clasic pentru Ortodoxie – acela al ecumenicităţii, universalităţii Sfintei Biserici Ortodoxe – existând pericolul de a identifica cândva Sinoadele Ecumenice cu “Consiliul Mondial al Bisericilor”. Dealtfel chiar una din Bisericile Ortodoxe, cea Rusă, s-a exprimat semnificativ în acest sens, trăgând un semnal de alarmă, încă din anii trecuţi, după lucrările Adunării a V-a a CMB de la Nairobi: “Un alt pericol care ameninţă grav unitatea creştină şi viitorul mişcării ecumenice {…} este iluzia, nutrită de unii participanţi la mişcarea ecumenică, precum că C.M.B. ar putea asigura un asemenea grad al apropierii ecumenice a bisericilor membre ale ei, încât una din viitoarele sale adunări generale se va transforma în sinod creştin ecumenic”.
Aşadar încă dintru început, autodenumirea acestei mişcări drept “ecumenică” ridică grave semne de întrebare asupra a ceea ce urmăreşte ea. Noi afirmăm că aparţinem de acel ecumenism, vechi şi pururi nou, adică de universalitatea Sfintei Biserici Ortodoxe întemeiată de Domnul nostru Iisus Hristos în scopul răspândirii adevărului divin revelat propovăduit de Hristos şi înfăptuirii mântuirii făgăduite de El.[/COLOR]