Sophia, de multe ori nu stim sa apreciem in mod corect relatia cu duhovnicul. Fie el mirean sau monah, imbunatatit sau mai putin imbunatatit, nu intamplator il numim "parinte". Ne consideram fii duhovnicesti ai sai, dar in realitate nu mergem la el ca la un tata.
Din acest motiv nu primim cum se cuvine nici cuvantul sau. Dupa cum tatal trupesc ne va povatui intotdeuna "spre tot lucrul bun", asa si duhovnicul ne va calauzi mereu spre Hristos. Bucuria duhovnicului este sa-L impartaseasca pe Hristos credinciosilor in Taina Sfintei Euharistii. Insa nu o poate face oricum. Si nu din cauza lui, ci a noastra.
In situatia in care, canonul primit este unul greu de purtat, sa fim incredintati ca l-am primit pentru ca noi insine il tinem departe pe Hristos in viata de zi cu zi.
Poate duhovnicul pentru unii dintre noi, nu este asemenea unui tata ci unui prieten, insa nici in aceasta situatie, sa nu ne asteptam ca duhovnicul sa-si manifeste "prietenia" fata de patimile noastre.
|
19.06.2009, 16:19:14
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode