![]() |
![]() |
|
#61
|
|||
|
|||
![]() Citat:
in ceea ce-l priveste pe sotul initiatoarei topicului, ea a spus clar ca i-a gsit de lucru si el nu s-a tinut de treaba. deci, e destul de clar ca omul are o problema cu lenea, si poate si cu altele. |
#62
|
|||
|
|||
![]()
Draga Catalina, mie nu-mi este clar daca sotul tau este lenes sau doar lipsit de ambitie.
Ce face el in timpul liber? Presupun ca are mai mult timp decat tine. Face piata, da cu aspiratorul, repara o priza..? Atunci eu nu vad nici o problema. Cred ca sunt unii oameni carora ideea de cariera li se pare o absurditate. Sa-ti spun din experienta mea de viata.. sotul meu a fost un student eminent.. o nota de 9 era un esec pt el. Eu eram topita de admiratie.. mi se parea firesc sa nu ne intalnim in timpul saptamanii pt ca el sa invete (il vedeam doar la sfarsit de saptamana). Dar cand am avut eu licenta.. el era in vacanta si iesea prin cluburi. Cum eu aveam de invatat, lui i s-a parut firesc sa sune alta fata pt a se intalni cu ea. Am trecut peste aceasta intamplare pentru a descoperi dupa casatorie ca este o tragedie sa aiba timp liber! Mai bine munceste pana pica jos (ceea ce se intampla in prezent): este spre binele lui (lui ii dauneaza mult sa aiba timp liber!). Daca sotul tau nu cauta sa se intalneasca cu alte femei in timpul liber, daca nu bea, daca nu iese cu prieteni dubiosi, daca nu sta noptile si zilele sa vizioneze pornografie.. poti sa te consideri norocoasa! Nu le poti avea pe toate. |
#63
|
|||
|
|||
![]()
si totusi, daca sta ca o mobila in casa si doar mai repara o priza sau da cu aspiratorul, nu cred ca e mare noroc pe capul tau! vorba vine, facem si noi haz de necaz.
|
#64
|
|||
|
|||
![]()
da, problema obisnuintei e cea mai grava. trebuie sa faci ceva, cum te-o lumina Dumnezeu, pentru ca daca esti doar draguta si intelegatoare la nesfarsit, nu ai sa-i schimbi acest narav. ti-o spun si eu ca Stan patitul.
|
#65
|
|||
|
|||
![]()
Nu stim multe despre el, Mirela, nici despre locurile in care a incercat sa munceasca.
Problema nu este munca in sine, ci restul (ce faci in timpul zilei, sentimentele de culpabilitate, de lipsa de valoare, tristetea etc... ) Poate ca omul are nevoie de o ocazie in care sa demonstreze ca poate (ceva, orice!), pentru ca sa fie incurajat sa-si dea silinta! (Eu cunosc o familie in care el nici macar nu se deplaseaza pana in bucatarie sa manance.. nu face nimic! Doar face pe desteptul! Se poate, deci, mai rau!) |
#66
|
||||
|
||||
![]()
Apropo de astfel de domni mai lenesi si delasatori,eu cred ca un mare rol l-au avut mai ales mamele acestora prin felul in care i-au educat.
Daca de mic a fost cocolosit si nu a fost lasat sa miste un pai de la locul sau,ca face mama...atunci urmatoarea femeie cu importanta principala din viata sa,adica sotia,va avea de tras ponoasele,pentru ca respectivul,incet incet va cauta sa adopte si in noua sa familie,atitudinea de acasa. Asa ca,mare atentie mamicile de baieti prin felul in care va educati copiii! Acum,insa,cred ca depinde si de aluatul din care este facut omul,cat de mult isi iubeste sotia,cat tine la ideea de familie. Pana la urma trebuie sa nu ai nici un fel de considerare de sine sau fata de parerea celor din jur (nu degeaba se spune ca omul sfiinteste locul!) ca sa stai sa fii intretinut pe munca unor oameni,fara ca tu sa contribui cu nimic,sa nici nu bati un cui in perete. Si mai cred ca o mare vina o are si mentalitatea care inca exista in Romania,in felul in care sunt educatele inclusiv fetele. De mici ele sunt instruite sa faca,sa dreaga,sa fie asa si pe dincolo sa placa sotului si sa il multumeasca...invers eu nu prea am vazut.Si este rau,de ambele parti,pentru ca o familie presupune echilibru,completare,iar daca unul trage prea mult iar celalalt aproape deloc,considerand ca i se cuvine,se ajunge la fiasco,pentru ca apar frustrarile,certurile. Deci,cred ca si unele sotii au o parte de vina cand se ajunge la asemenea situatii si cand isi dau seama ca gresesc (din sotii se transforma in mamele sotilor lor) ,de multe ori cam tarzior,omul deja s-a format intr-un anumit fel in acea relatie si cam greu ii mai poti schimba atitudinea.Dar,se poate si asta... In cazul mentionat de doamna care a deschis topicul,eu spun ca ar merge si ceva terapie la psiholog,dar fara vointa celui in cauza...nu se va schimba nimic.Insa,psihologul o va ajuta si pe ea sa constientizeze anumite hibe ale relatiei si mai ales cauza de unde pornesc ele. Last edited by heaven; 20.07.2009 at 07:06:53. |
#67
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Asa cum ea poate sa si munceasca,sa nici nu umble cu barbati,sa iasa noaptea cu prietene si sa rupa cluburile in doua,la fel de bine cred ca poate si el. Evident ca nimeni nu este perfect,este firesc sa facem compromisuri,toti avem defectele noastre,insa aici discutam de unele destul de grave,care impiedica o relatie sa isi urmeze cursul firesc,armonios. Deci,mi se pare hilar sa spun: bine ca e lenes si duc tot greul in spate singura,dar nu ma inseala sau ...ei,ma inseala,mai umbla si el ca e barbat,dar imi aduce bani in casa si tine la familie. Astea sunt doua mentalitati pe care le-am intalnit pana acum si imi par mai mult decat depasite si fara noima,iar in acest caz nu mai vad rolul unei casnicii,pentru ca in astfel de relatii nu mai exista armonie,respect,este practic o minciuna, relatii bazate pe compromis: de teama de a nu ramane singura,de a avea siguranta financiara etc. Cred ca tocmai o astfel de gandire este unul din factorii care stau la baza dizarmoniilor si rupturilor casniciilor din ziua de astazi. |
#68
|
|||
|
|||
![]()
pt.Catalina
Daca e credincios si cunoaste cele ale credintei in profunzime ar trebui sa stie ca lenea e un pacat capital. Eu cred ca totusi nu e vorba de lene. Cunosc un tinar foarte credincios ,care a terminat facultatea cu note bune si care are o neputinta in a sta in vreun servici. A schimbat cateva locuri de munca . Mama lui mi-a marturisit ca tatal l-a blestemat si dracuit si nici nu s- a spovedit vreodata pentru acest pacat. Merge pe la manastiri ,e foarte modest ,nu e o povara pentru parinti. Dar insuccesele lui se datoreaza acestor fapte ale tatalui ,deloc neglijabile. Doamne ajuta ! |
#69
|
|||
|
|||
![]()
pt.Heaven
Sa stii ca si eu mi-am cocolosit baiatul ,mai ales ca si mama m-a ajutat in cresterea lui. Dar el este un tanar foarte activ ,nici nu concepe sa stea acasa. Nu mai generalizati. Eu o sfatuiesc pe Catalina sa se roage pentru el si eventual sa mearga la un parinte imbunatatit sa ii spuna ce sa faca pentru a-l schimba. La man.Sihastria e parintele Ciprian ,da sfaturi foarte bune dar trebuie dat telefon sa fie acolo daca se hotaraste sa il caute. |
#70
|
||||
|
||||
![]()
Anita,daca erai atenta la ce am postat,ai fi remarcat ca am scris ca are importanta si din ce aluat e facut omul respectiv.
Si poate baiatul tau nu este asa,dar sunt multe cazuri,cand datorita cocolosirii mamei ajung o povara pe umerii viitoarei familii,deoarece considera ca totul li se cuvine. |
|