Citat:
În prealabil postat de AltulDesigur
Tzantzarika, parerea mea e ca undeva minti si incerci sa ne pacalesti. Se vede ca minti prin incercarea disperata de a arata cat de nefericita ai fost tu, cum incerci sa pui presiune pe cei din jur luand atitudinea defensiv-autocompatimitoare si spunand jumatati de adevar. Parerea mea e ca iti meriti soarta, roaga-te mult, incearca sa vezi TOT adevarul si dupa aceea cere iertare. Spovedania nu e o discutie cu psihologul de serviciu....
Dar el, ex-sotul, el cu ce a gresit? Cu faptul ca era din greseala langa o femeie care de fapt se culca cu altcineva? Nu cred in ruptul capului ca ai plecat de-acasa pentru...nimic. Concubinul era deja acolo.
Nu cred ca ai copii, familia nu e atee, dimpotriva, si Moldova..eee Moldova e mare.Eu cred ca tu iti inselai sotul inca inainte de a fi divortata. Ce te-a impiedicat sa faci pasul atata timp fost tocmai lasitatea ta.
Sunt convins ca ai plecat de-acasa fara sa-i zici nimic, ai disparut pur si simplu la o prietena...
Nu cauta sfaturi, cauta-te pe tine.
|
n-am mai avut timp sa intru - asa ca nu am citit ce ai scris. Care e problema mea ca tu nu ma crezi? Realitatea este exacta sa cum am prezentat-o. Nu mi-am inselat niciodata sotul nici macar cand eram despartiti dar nu divortati. Dar nu cred ca are vreo importanta acest lucru. Ideea e ca am divortat pentru ca intradevar sotul meu nu se ocupa de casa, de copii si de mine. Eu eram cea care trebuia sa le fac pe toate. El nu era pregatit sa fie insurat sinici anii petrecuti impreuna nu l-au maturizat. Si daca tu nu crezi - nu vad cum as putea sa te conving.