Despre Sabat

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de MariS_

Ziua Invierii Domnului ca fiind Dumineca, e corecta din p.d.v.
al poruncii a IV-a.

Cu tot respectul atrag atenţia că nu e corectă deloc. Din 4 motive:
1. Nu e ziua a 7-a a săptămânii
2. Nu e ziua în care S-a odihnit Domnul
3. Nu e ziua pe care a sfinţit-o Domnul
4. Nu e ziua pe care a binecuvântat-o Domnul

În rest, o fi corectă (parţial). Să mă explic: Ziua în care a înviat Domnul a fost una din duminicile istoriei (nu a înviat în toate duminicile). În plus, ziua de 16 Nisan (ziua când a înviat după Scripturi), nu cade în fiecare an duminica.

În prealabil postat de MariS_

Nimeni nu va reproseaza ca incalcati porunca IV. Semnificatia ei, insa, nu include invierea Domnului.

Nici nu are cum. Semnificaţia Sabatului este memorialul Creaţiei, ziua închinării înaintea lui Dumnezeu ca Creator.

Nimeni nu va reproseaza ca incalcati porunca IV. Semnificatia ei, In concluzie, si noi si voi tinem o zi dedicata Domnului, care
e corecta din p.d.v. al poruncilor. Punct.[/quote]

Aici aveţi dreptate, când generalizaţi. Şi porunca (legea, decretul) duminicală a lui Constantin la 321 este socotită ca o dedicaţie Domnului.

[MariS_]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

Cu tot respectul atrag atenţia că nu e corectă deloc. Din 4 motive:
1. Nu e ziua a 7-a a săptămânii
2. Nu e ziua în care S-a odihnit Domnul
3. Nu e ziua pe care a sfinţit-o Domnul
4. Nu e ziua pe care a binecuvântat-o Domnul

În rest, o fi corectă (parţial). Să mă explic: Ziua în care a înviat Domnul a fost una din duminicile istoriei (nu a înviat în toate duminicile). În plus, ziua de 16 Nisan (ziua când a înviat după Scripturi), nu cade în fiecare an duminica.



Nici nu are cum. Semnificaţia Sabatului este memorialul Creaţiei, ziua închinării înaintea lui Dumnezeu ca Creator.

Nimeni nu va reproseaza ca incalcati porunca IV. Semnificatia ei, In concluzie, si noi si voi tinem o zi dedicata Domnului, care
e corecta din p.d.v. al poruncilor. Punct.

Aici aveţi dreptate, când generalizaţi. Şi porunca (legea, decretul) duminicală a lui Constantin la 321 este socotită ca o dedicaţie Domnului.[/quote]

Cu acelasi respect va reamintesc ca expresia "ziua a 7-a"
DISTINGE ziua Domnului de celelalte sase, dar nu o DENOMINEAZA.
Zilele nu sunt denominate. Porunca nu individualizeaza ca nume
ziua, ci doar o distinge de restul.
Pe aceasta zi DISTINCTA (adica nu una din celelalte sase) o sfinteste
si o binecuvanteaza Domnul.
PRINCIPIUL BATE INTERPRETAREA.

[Totpeetor]

tricesimusquintus ma dezamagesti.Am crezut ca nu esti fanatic(in sens negativ ma refer).Tu prin aceasta vrei sa spui ca doar religia "adventista" este cea adevarata,pentru ca stim ca doar cultul adventist are in dogma sa referiri legate de ziua a a saptea(poate o fi avand si altele?oricum eu atat cunosc)
Iar ce ai spus tu,e exact in stil fariseic daca trebuie sa iti spun:
"Putem să fim mântuiţi dacă nu ţinem sabatul în aceeaşi măsură în care putem fi mântuiţi şi dacă furăm, ucidem, curvim, etc."Asa credeau si fariseii despre care tu spui ca "au fixat aceste reguli stricte referitosre la sabat.",desi ele erau inca din vremea lui Moise(prin aceasta nu vreau sa iau apararea fariseilor).Nu calca nimeni sambata in picioare.Eu nu am spus sa nu o tii,ci doar sa admiti logic si biblic ca porunca a patra se poate referi la fel de bine si la duminica nu numai la sambata.In Exod 20:8-11 se spune clar ca "Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău",se intelege ca ziua a saptea dupa ce ai muncit 6 zile nu a saptea a saptamanii.Asa apare in biblie si daca cineva "tine" duminica oare incalca porunca a patra?Nici pe departe.Eu am mai spus si o mai repet trebuie sa ii slujim lui Dumnezeu tot timpul,nu numai in ziua de odihna.Daca ii slujim tot timpul,adica "cinstim" toate zilele nu se poate sa incalcam porunca a patra fie la ce zi s-ar referi.Tu ai spus parca ca in vremea lui Isus poporul evreu "era in aceeasi masura calcator de sabat ".Daca si atunci erau calcatori de sabat cu toate regulile de atunci,azi eu nu stiu ce sunt.
Isus nu a stricat legea,nu am spus eu asta,El a "modificat-o".Sabatul a "re"devenit al omului si nu omul al sabatului(pentru ca tu mi-ai spus ca Dumnezeu a facut de la inceput sabatul pentru oameni).Cel mai puternic argument in favoarea ideei mele ca a modifict-o(ca sa nu ma mai contrazici inutil) este ca a inlocuit legea talionului,care era tot in "legea lui Moise".
Ai spus ca Moise "nu a ales această zi de odihnă. Ea era aleasă de la Facere ca zi de odihnă.".Eu am spus cand apare prima data termenul de sabat ca denumire a zilei a saptea.Biblia spune ca Dumnezeu a saptea zi dupa ce a terminat creatia s-a odihnit.Denumirile si ordinea zilelor a aparut mult mai tarziu,asta fiecare popor antic in parte a stabilit.Acum dupa mii si mii de ani dupa creatie s-a stabilit ca ziua a saptea e sambata,aceasta zi putea capata orice alte denumiri,dar a fost numita de evrei "sabat".Alte popoare normal ca au numit-o altfel.Pentru mine asta nu ma intereseaza,ea are si un substrat simbolic,ne-a fost poruncit sa o tinem pentru ca si Dumnezeu s-a odihnit atunci.Dar ziua ca atare nu are importanta,putea fi numita oricum,chiar si duminica(desi sunt multi care cred ca duminica si nu sambata este ziua a saptea),ideea e sa tinem o zi de odihna,dupa ce am lucrat sase,pentru ca si Dumnezeu a creat lumea in 6 zile si s-a odihnit in a saptea.Oare are asa de mare importanta denumirea unei zile?De ce te-am intrebat daca lucrezi duminica?pentru ca stiu ca de obicei duminica e zi libera in mai toate institutiile,si atunci,dupa "regulile stricte" ale VT,cei care nu lucreaza nici sambata nici duminica,incalca porunca a patra pentru ca muncesc 5 zile si se odihnesc 2 :).SI vezi bine pana unde mergem daca ne axam pe "regulile stricte" ale VT.
Si daca tu sustii ca legea nu a fost modificta,oare de ce ignorati si celelalte aspecte precum taierea imprejur pe care evreii inca o mai practica si azi si pe care de-a lungul timpului in antichitate o practicau si neamurile care se "converteau la noua religie"?Ea face partea de asemenea "din legea lui Moise".Poate imi vei spune ca era de pe vremea lui Avraam,eu iti spun ca nu era mai devreme de binecuvantarea zilei a saptea.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Totpeetor

Isus nu a stricat legea,nu am spus eu asta,El a "modificat-o".

Cum putea s-o modifice fără a schimba nici măcar o cirtă sau o iotă din ea?

În prealabil postat de Totpeetor

Sabatul a "re"devenit al omului si nu omul al sabatului(pentru ca tu mi-ai spus ca Dumnezeu a facut de la inceput sabatul pentru oameni).

Sabatul a fost dintotdeauna pentru om (în ciuda încercărilor disperate ale unora de a o atribui doar evreilor), Hristos a corectat doar concepţia fariseilor cu privire la menirea lui.

În prealabil postat de Totpeetor

Cel mai puternic argument in favoarea ideei mele ca a modifict-o(ca sa nu ma mai contrazici inutil) este ca a inlocuit legea talionului,care era tot in "legea lui Moise".

Dar înţelege odată pentru totdeauna că cele 10 Porunci sunt ale lui Dumnezeu, nu ale lui Moise!

[MariS_]

In loc de DENOMINARE folositi termenul DESEMNARE. Am
observat ca denominare se foloseste la monede si
probabil v-a indus in eroare. Scuze, eu sunt de vina.
Nu mi-a venit in minte termenul si la repezeala am
utilizat altul.

[Totpeetor]

Omuletul3 stilul tau iti tradeaza persoana.Acum nu mai spun cine esti ca poate iar vei fi banat:)Si degeaba cred ca nu esti.Daca esti persoana la care ma refer,iti dau un sfat:accepta ideile celor de langa tine si nu jigni oamenii sau cee ce cred ceilalti,desi tu nu crezi in ele.Noi trebuie sa urmam exemplul Lui Isus.Isus nu a fost de acord cu fariseii si cu multi din cei care nu faceau voia lui Dumnezeu,dar a jignit El vreodata pe cineva,si-a expus punctul de vedere cu brutalitate??Nu a facut asa ceva desi este Fiul Lui Dumnezeu.De ce sa nu procedam si noi la fel?
Acum dupa aceasta paranteza sa discutam asupra a ceea ce ai adus tu in discutie.Dumnezeu a scris intr-adevar acele porunci pe piatra,dar prin jertfa lui Isus ele sunt scrise in inima celor mantuiti:"Ieremia 31:33 "Ci iată legământul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu."
Acum in inimile unora porunca a patra are in vedere duminica,in a altora sambata.Ele asa sunt scrise insa,si asa crede acea persoana ca este bine.Eu nu stiu de unde deduci tu ca cel care nu "tine" sambata incalca poruncile?In porunca din Exod nici macar nu se vorbeste despre sambata.Dar n-a,cum va este obiceiul(daca sunteti persoana despre care vb) nu va intereseaza alte lucruri decat parerile dvs,care in viziunea dvs sunt "singurele corecte si universal valabile".Ca cineva il iubeste pe Dumnezeu nu reiese din faptul ca "tine" sambata,ci din modul lui de a trai,mai ales si in celelalte zile.
Multi dintre noi nu avem imaginatie si afirmam lucruri pe care daca ne-am gandi bine nu le-am spune.Am vazut ca si tricesimusseptimus,vorbea despre imaginatie ca si cum ar fi ceva rau(poate a fost o impresie).La baza gandirii noastre sta imaginatia,noi putem lua decizii bune pentru ca ne gandim dinainte la consecinte,il putem ajuta pe cel sarac pentru ca ne imaginam ce inseamna sa fim noi insine saraci si asa mai departe.Acum sa ne folosim putin imaginatia sa vedem daca avem dreptate.Asta pentru ca nu m-ati contrazis cand am spus ca "religia adventista este singura adevarata".
Sa ne imaginam ca o persoana se infatiseaza la Marea Judecata.Acea persoana a facut voia lui Dumnezeu,a implinit poruncile a crezut in jertfa lui Isus,dar nu a "tinut" sambata ci duminica.Este intrebat de ce "a incalcat porunca a patra",si el spune ca asa a stiut,asa s-a nascut,toti ai lui mergeau duminica la biserica.Este osandit din pricina poruncii a patra.Oare s-ar intampla in realitate aceasta situatie?In nici un caz.Poruncile lui Dumnezeu sunt in inimile celui neprihanit.Cine crede in Isus va face voia lui si chiar daca "tine" duminica,important este sa creada in jertfa lui Isus pentru ca doar ea are puterea sa ne mantuiasca.
Stim ca noi avem propriile conceptii,dar daca ar fi dupa noi cred ca in Rai vom fi doar noi si eventual rudele noastre :).Dumnezeu insa cum spune biblia alege pe cine vrea El.
Stiti era o gluma care spune ca in cer vor fi doua categorii de oameni:cei care se vor minuna de ce vor vedea acolo si cei care se vor minuna de cei cu care se vor intalni acolo:).
Noi putem imparti oamenii dupa dogme,dupa tot ce ne este la indemana.Dumnezeu insa priveste la inima omului si alege pe cine vrea.Oare cum a fost mantuit talharul de pe cruce?Biblia nu spune daca a "tinut" sabatul,nu spune nici daca era evreu(putea sa nu fie),cert este ca Isus i-a vazut credinta si din pricina acestui lucru a fost mantuit.
Haideti sa nu "monopolizam" noi accesul la mantuire.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Totpeetor

Sa ne imaginam ca o persoana se infatiseaza la Marea Judecata.Acea persoana a facut voia lui Dumnezeu,a implinit poruncile a crezut in jertfa lui Isus,dar nu a "tinut" sambata ci duminica.Este intrebat de ce "a incalcat porunca a patra",si el spune ca asa a stiut,asa s-a nascut,toti ai lui mergeau duminica la biserica.Este osandit din pricina poruncii a patra.Oare s-ar intampla in realitate aceasta situatie?In nici un caz.

Convingerea mea (dacă mai contează) este că acea persoană, nici măcar nu va fi întrebată despre sabat, şi va fi mântuită. Din felul cum ai prezentat cazul, se presupune ori că nu a avut acces la Biblie, ori că a trăit într-o conjunctură sau epocă nefavorabilă aflării adevărului cu privire la Sabat.

Convingerea mea (şi asta contează) este că nu e cazul nostru, al celor de pe acest topic. Domnul să ne lumineze!

Incerc sa sugerez o cale de discutie.
Problema Sabatului e una foarte veche ,foarte dezbatuta si normal ar trbui sa mergem pe ce ne-a aratat Domnul Isus Hristos.
Eu as vrea sa pornim de la chemarea care ne-a facut-o Domnul Isus si anume de a sta la masa cu Tatal in imparatie ,sa ne intoarcem acasa ,de unde a plecat Adam.
Un punct important in discutie este termenul sfint . In Isaia se spune despre Dumneeu ca e de trei ori sfint.Iudeii au acest obicei de a repeta de trei ori un lucru pt a intari foarte mult acest sens.
Sfint in traducere directa inseamna separat sau pus deoparte .Dumnezeu sta deoparte fata de pacat. Pacatul ce este ? O ATITUDINE,O STARE SPIRITUALA.
Putem sa ne luptam in vorbe mult si bine ,luind in discutie cind litera cind spiritul.
Chemarea facuta de Mintuitor este una holistica ,ne cheama cu totul in imparatie ,cu trup si cu duh ,nu separat.
Firea care ne tine in starea de pacat e in legatura si cu trupul si cu duhul.
E drept ca prin duh putem urma mai usor invataturile spirituale ,pt ca inainte de fapta este un gind .De aceea Domnul ne cere intii de toate CREDINTA in EL pt ca aici sta puterea care o primim . Prin credinta putem misca firea noastra ,putem intari vointa noastra slaba pt a urma pe Hristos ,prin Hristos care ne intareste. El devine stinca credintei noastre ,singurul care poate face fata Satanei.
Am vorbit cu multi oameni ,din multe biserici traditionale si protestante.
Am constatat ca apar multe greseli facindu-se o diferentiere sau rupere intre NT si VT .
Dupa mine e complet gresit . NT si Domnul Isus merg in paralel si legat cu VT.
Domnul nu a incalcat nici o iota din VT prin simplul fapt ca El l-a inspirat,doar spunem despre El ca este Logosul ,Cel prin care toate s-au implinit.
Legea sau calauza firii este inca actuala in sensul ca este oglinda prin care deosebim pacatul sau starea de pacat .
Pacatul este atitudinea de a nu asculta de Dumnezeu ,e dorinta cea mai mare a Satanei.
Pacatul Evei este chiar gindul de a nu asculta sa nu manince din pomul cunoasterii binelui si raului( sper ca povestea cu marul sa o lasam copiilor)
Acum ,Moise a vorbit fata catre fata cu Dumnezeu (implicit Logosul). Moise a primit un indrumar care a fost numit Lege ca s-o intelegem in cuvinte si s-o aplicam in spiritul ei .
Doar ca starea de pacat a facut ca iudeii sa o lase la nivelul literei si al traditiei poporului.
Consecinta o stim. L-au urcat pe Domnul pe cruce.
Stim cu totii ca adevaratul implinitor si singurul care a facut-o perfect este Domnul Isus in sensul ca avind o fire inclinata spre pacat ca fiecare din noi , nu a facut nici un pacat.
In tot ce a trait Domnul Isus pina la jertfa de pe cruce si imediat dupa aceea prin inviere este o implinire perfecta a drumului poporului lui Dumnezeu din VT , si urmarea aceluiasi drum ,acum,prin credinta pina vom ajunge in imparatia promisa de El.
Hristos devine tinta noastra ,a caracterului nostru .Urmindu-l pe Hristos si lasindu-l sa traiasca in noi ,vom fi implinitori ai Legii . Cum ? - In duh si adevar .
Domnul Isus a fost un model pe care iudeii l-au vazut si nu l-au recunoscut.
Noi azi IL cunoastem si tot nu vrem sa-L urmam .Cum sa-L urmam ?
Cred ca e destul de simplu .Facem ce a facut si El.
Ce facea in fiecare zi ,gasim cu prisosinta in NT.
- A tine simbata sau a tine duminica ca zi are in principiu aceeasi conotatie cu ziua de odihana din Lege . Cei care fac doar asta sint in afara Evangheliei .
Pt ca Evanghelia spune ca cai ce vor crede in Isus Hristos vor fi mintuiti.
Mintuirea se obtine doar prin credinta nu prin tinerea Legii .
Dar trebuie sa intelegem subtilitatea mesajului . Evanghelia nu anuleaza Legea ,pt ca prin Lege cunoastem pacatul.
Esti in Hristos,esti in duh si adevar si nu vei fi judecat,vei invia spre vesnicie
Nu esti in Hristos , atunci esti sub acuza Legii si vei fi acuzat si judecat.
Sabatul devine un simbol al mintuirii prin credinta, un semn in acelasi timp vizibil si ca atitudine a noastra si ca timp alocat pentru Hristos, si ca fapte .
Cel care pazeste Sabatul trebuie sa-l pazeasca cum l-a pazit Isus.
In Sabat dovedesti ca esti mintuit prin credinta in Isus ,facind fapte altruiste ca si Isus.
Faptele urmeaza credintei , dupa cum ascultarea vine dupa gindul de a asculta.
Dupa cum spune apostolul Pavel ,fiecare tine o zi pentrul Domnul si bine face .
Dar a fi in Hristos inseamna a asculta mai mult de Dumnezeu decit de oameni si traditiile lor.
Principiul primeaza ,dar in acelasi timp are si o aplicatie practica vizibila pt supunerea firii noastre pacatoase. Insa cei care vor face fapte (chiar si ale Legii sau traditiei) pt a fi mintuit atunci se afla in afara Evangheliei lui Hristos .
Deci chiar daca tinem simbata sau duminica ,putem fi in afara.
Mai important este sa-L lasam pe Hristos in inima si duhul nostru.

[Totpeetor]

Maranatha aceeasi concluzie am vrut sa arat si eu:
"Deci chiar daca tinem simbata sau duminica ,putem fi in afara.
Mai important este sa-L lasam pe Hristos in inima si duhul nostru."
Unii considera sambata a avea foarte mare importanta in mantuirea unui om asa cum am vazut ca se sustine aici,ca cica daca nu tii sambata ci duminica ori orice alta zi,gata esti vinovat ca nu implinesti legea lui Dumnezeu si osandit.(Asa am inteles pana acum).Biblia spune ca va veni vremea cand Legea lui Dumnezeu va fi scrisa in inimile noastre.Eu cred ca vremea aceasta a sosit.In ceea ce ii priveste pe marea majoritate,legile lui Dumnezeu sunt in noi.Noi nu furam,nu ucidem de teama de pedeapsa,ci pentru ca asa consideram ca este bine,asa trebuie sa facem.Avem constiinta care nu ne lasa sa facem altfel.E foarte important asta.In ceea ce priveste porunca a patra asa cum am spus lucrurile sunt discutabile.In porunca nici macar nu se vorbeste despre sambata.Unii atribuie duminicii rolul de zi de odihna,asta nu inseamna ca incalca legea.Daca ei cred in Isus si deci cred ca a "tine" duminica nu este in afara legii,atunci sa nu spunem noi ca nu au dreptate.Daca ei sunt "in Hristos" nu se poate sa greseasca daca fac astfel.
Aceasta discutie nici nu stiu ce rost are.Noi in fiecare zi trebuie sa ii slujim lui,nu doar intr-o zi anume.Mantuirea noastra depinde de alte lucruri,dar noi ne impiedicam intr-o zi.Daca nu s-ar fi tinut nici o zi,atunci era grav,dar unii in loc de sambata "tin" duminica.Ce conteaza la urma urmei niste denumiri?Ar fi mai bine sa discutam de lucruri de care depind mantuirea noastra.Discutia ar fi astfel mai constructiva.

[tricesimusseptimus]

În prealabil postat de Totpeetor

Unii considera sambata a avea foarte mare importanta in mantuirea unui om asa cum am vazut ca se sustine aici,ca cica daca nu tii sambata ci duminica ori orice alta zi,gata esti vinovat ca nu implinesti legea lui Dumnezeu si osandit.(Asa am inteles pana acum)

Asta ai înţeles, dar ai înţeles greşit frate. Pe acest topic, din când în când trebuie să dăm dezminţiri de felul acesta, dar până când? NU SABATUL NE MÂNTUIEŞTE, CI HRISTOS! Dacă eşti în Hristos eşti mântuit. Problema voastră începe când aflaţi că Hristos a ţinut sabatul şi nu a desfinţat Legea... Cu aceeaşi problemă m-am confruntat şi eu când eram încă ortodox. "Ferice" de omul din cazul expus de tine. El n-a aflat acest lucru, a ţinut duminica toată viaţa şi acum este mântuit. Of, Doamne, de ce ne-am născut în timpul acesta?

În prealabil postat de Totpeetor

Biblia spune ca va veni vremea cand Legea lui Dumnezeu va fi scrisa in inimile noastre.Eu cred ca vremea aceasta a sosit.

Şi eu cred acest lucru. Dar vezi tu, în inima noastră vedem o altă "lege" scrisă de păcat care se războieşte cu Legea lui Dumnezeu. Aceasta din urmă ne place (teoretic)- o spune apostolul Pavel în Romani 7. Din această confruntare chinuitoare ne scapă doar Hristos, însă trebuie să-L acceptăm în inimă nu doar teoretic. Va trebui să-L lăsăm să facă şi acea dureroasă operaţie pe cord deschis. Ca să fiu direct, să-L lăsăm să extirpe concepţia noastră primitivă cu privire la ziua de odihnă că e "doar o zi" (duminică sau chiar sâmbătă). E vorba în fapt de testul la care a fost supus şi Eva (Adam): ascultarea de Dumnezeu. Fructul nu era otrăvit (ba chiar părea mai atrăgător ca altele), duminica nu te duce în Iad (ba chiar e frumos să celebrezi Învierea Domnului); problema e ce facem cu ascultarea de Dumnezeu? Cu acel "[adu-ţi aminte] să nu!..."

În prealabil postat de Totpeetor

In ceea ce priveste porunca a patra asa cum am spus lucrurile sunt discutabile.

Aici cred că se potriveşte perfect vorba aceea "porunca se execută, nu se discută!"
Prea ne-am erijat în corectorii lui Dumnezeu la capitolul Lege.